Joe Biden îl suţine pe Mark Rutte pentru a prelua şefia NATO / Premierul olandez are sprijin şi din Marea Britanie

UPDATE Marea Britanie îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a fi următorul şef al NATO, potrivit Sky News.

Sprijinul lui Biden este posibil să determine mai mulţi aliaţi să se alăture nominalizării lui Rutte, după luni de zile în care acesta şi alţi câţiva lideri europeni şi-au făcut campanie pentru acest post.

Două treimi din ţările NATO susţin nominalizarea lui Rutte pentru a prelua conducerea alianţei militare la sfârşitul acestui an, relatează Politico.

Mandatul actualului şef al NATO, Jens Stoltenberg, care a condus în mod blocul politico-militar printr-o perioadă tumultoasă în politica transatlantică începând din 2014, se încheie în octombrie.

Presiunea este în creştere pentru a aproba candidatura lui Rutte la conducere înainte de summitul NATO din iulie, care va avea loc la Washington pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare a alianţei.

Premierul estonian Kaja Kallas şi-a exprimat interesul pentru postul de conducere al NATO, dar oficialii NATO spun că ea nu este în competiţie, deoarece nu şi-a declarat candidatura. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ministrul leton de externe Krišjānis Kariņš, care a făcut un mini-turneu mediatic anul trecut pentru a testa apele.

Cum este ales liderul NATO

Conform regulilor NATO, secretarul general trebuie să fie decis prin consens unanim, ceea ce înseamnă că Rutte trebuie să obţină sprijinul tuturor celor 31 de ţări membre. Orice candidat pentru acest post trebuie să treacă de Turcia şi Ungaria, care s-au dovedit a fi cele mai mari obstacole în calea acceptării de noi membri. Se pare că Turcia a cerut asigurări înainte de a-l susţine pe Rutte, în timp ce Ungaria a avut neînţelegeri de lungă durată cu premierul olandez.

Într-o intervenţie la sfârşitul săptămânii la televiziunea olandeză, şeful apărării olandeze, generalul Onno Eichelsheim, a declarat că este "foarte probabil" ca Rutte să obţină postul de conducere.

Cheltuielile de apărare rămân o preocupare majoră a alianţei, ţările luptându-se să atingă obiectivul de un deceniu de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare pe care alianţa l-a stabilit în urma invaziei iniţiale a Rusiei în Ucraina în 2014.

În acest an, 18 din cele 31 de ţări NATO vor atinge în sfârşit standardul de 2%, faţă de numai şapte anul trecut. Olanda nu a atins încă această ţintă, dar este pe cale să cheltuiască 2 la sută în acest an.