Joe Biden oferă garanţii de securitate statelor membre NATO. Ce a susţinut în discurs preşedintele american legat de situaţia din Ucraina

UPDATE 02:10 G7 se reuneşte săptămâna viitoare pentru a dezbate situaţia din Ucraina

Liderii G7 vor organiza o întâlnire virtuală în a doua jumătate a săptămânii viitoare, în cadrul căreia îşi vor coordona acţiunile ca răspuns la agresiunea Rusiei din Europa de Est.

Acest lucru a fost confirmat de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki: „Joia viitoare, preşedintele american Joe Biden va participa la o întâlnire virtuală a liderilor G7 pentru a discuta despre evoluţiile din Rusia şi Ucraina, precum şi despre priorităţile preşedinţiei G7 a Germaniei în acest an”.

"Grupul celor şapte” este un format care uneşte Regatul Unit, Italia, Canada, Germania, Statele Unite, Franţa, Japonia, precum şi conducerea Uniunii Europene.

G7 organizează întâlniri atât la nivel ministerial, cât şi la nivel de şefi de stat şi guvern pentru a discuta probleme globale.

UPDATE 00:30

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat vineri, 18 februarie 2022, la invitaţia Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene pe tema celor mai recente evoluţii de securitate, în contextul actual tensionat. Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare şi vin în continuarea discuţiilor în format similar, care au avut loc la data de 11 februarie 2022, de asemenea la iniţiativa Preşedintelui Biden. 

La discuţii au mai participat Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acţiunilor provocatoare ale Federaţiei Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării şi intimidării. Liderii au analizat, cu acest prilej,  cele mai recente informaţii din teren şi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanţa continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile şi a evitării unui conflict.

În intervenţia sa, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice în aceste momente critice pentru întreaga comunitate euroatlantică.

Preşedintele României a evidenţiat necesitatea finalizării pachetului cuprinzător de sancţiuni şi a transmiterii unor mesaje foarte clare privind hotărârea utilizării prompte a acestora în cazul deteriorării situaţiei. În egală măsură, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa respingerii ferme a oricăror încercări de a submina valorile şi principiile democratice pe care se bazează societăţile noastre.

De asemenea, Preşedintele României a accentuat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, mai ales în sudul Flancului Estic. A subliniat că o astfel de abordare este singura

în măsură să contribuie la menţinerea stabilităţii regionale, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. În acest context, a reiterat aprecierea pentru solidaritatea arătată de liderii prezenţi pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, totodată, că obiectivul strategic al asigurării consolidării posturii de apărare pe Flancul Estic trebuie să fie unul pe termen mediu şi lung, fiind parte a viziunii României asupra securităţii în perspectivă mai largă.

Preşedintele României a reiterat sprijinul ferm al ţării noastre pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru dreptul acesteia de a decide în mod liber asupra politicii sale externe.

De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că România este pregătită să gestioneze toate implicaţiile actualei crize.

UPDATE 00:15 Iohannis, după discuţia cu Biden: Situaţia este "critică", trebuie să consolidăm apărarea flancului estic

 Situaţia rămâne "critică" în contextul crizei cu Rusia, afirmă preşedintele României, Klaus Iohannis, evidenţiind, după videoconferinţa organizată de preşedintele SUA, Joseph Biden, cu lideri din cadrul NATO, necesitatea consolidării apărării pe flancul de est.

UPDATE 00:00

Preşedintele Joseph R. Biden a vorbit astăzi (18.02) cu liderii transatlantici despre probabilitatea unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei.  Împreună, aceştia şi-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la acumularea continuă de forţe a Rusiei, şi-au reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi au discutat despre importanţa unei asistenţe economice suplimentare pentru Ucraina.  Aceştia s-au angajat să continue să urmeze calea diplomaţiei pentru a detensiona tensiunile, asigurând în acelaşi timp disponibilitatea de a impune Rusiei costuri economice rapide şi coordonate în cazul în care aceasta alege un nou conflict.  Liderii au discutat, de asemenea, despre eforturile de asigurare a apărării şi securităţii flancului estic al NATO.

Printre participanţii la apel s-au numărat prim-ministrul Justin Trudeau al Canadei, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European Charles Michel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi prim-ministrul Boris Johnson al Regatului Unit.

ŞTIRE INIŢIALĂ:

"Astăzi am avut două comunicări vitale: cu liderii Congresului SUA şi cu liderii europeni. Vedem situaţia din Donbas: bombardamente. Rusia acuză genocid în Donbas, o acuzaţie falsă.

În Donbas este agenda Rusiei, ca să justifice intervenţia în Ucraina. Ucrainenii sunt înconjuraţi de sute de mii de militari ruşi.

Credem că Rusia va ataca capitala Kiev. SUA va apăra NATO, dar nu va lupta în Ucraina. SUA susţine financiar Ucraina şi pe ucraineni.

Vestul este unit împotriva invadării Ucrainei. Rusia, nu este prea târziu! Poţi alege diplomaţia. Dacă Rusia alege războiul, va plăti scump.

Rusia are de ales: războiul sau diplomaţia. În acest moment sunt convins că Vladimir Putin a luat o decizie. Nu cred că Putin doar contemplează la arme nucleare. Este greu să citesc ce este în mintea lui Putin, nu cred că face doar exerciţii. Sunt convins că va invada Ucraina", a declarat preşedintele american.