Joe Biden: SUA rămân în Afganistan după 2014, dacă regimul de la Kabul le cere

Washingtonul şi aliaţii săi din cadrul NATO, care au mobilizat aproximativ 140.000 de soldaţi în Afganistan, au ajuns, anul trecut, la un acord cu privire la încredinţarea responsabilităţii forţelor afgane asupra securităţii pe întregul teritoriu al ţării, până la sfârşitul lui 2014.

Totodată, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, dădea asigurări, în noiembrie, că trupele internaţionale vor continua să susţină armata afgană şi după această dată.

Dar mai multe ţări europene, în care opinia publică este ostilă acestui conflict sângeros ce durează de nouă ani, şi-au anunţat, deja, intenţia de a-şi retrage trupele din Afganistan, în anii următori.

Biden a sosit luni într-o vizită-surpriză în această ţară.

"Noi nu vom pleca, dacă voi nu vreţi ca noi să plecăm" în 2014, a declarat el, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele afgan, Hamid Karzai, la finalul unei întâlniri la palatul prezidenţial, în capitala afgană.

"Nu avem intenţia să guvernăm (Afganistanul) sau să construim noi o naţiune", pentru că "acest lucru este responsabilitatea poporului afgan", a adăugat vicepreşedintele american, a cărui ţară furnizează două treimi din forţele internaţionale staţionate în Afganistan.

"Strategia şi mijloacele noastre au ca scop îndeplinirea obiectivului nostru, un Afganistan stabil, înfloritor şi independent, capabil să îşi asigure propria securitate", a subliniat el.

Washingtonul, care intenţionează să înceapă să îşi retragă trupele începând de la jumătatea lui 2011, a anunţat, la 6 ianuarie, suplimentarea efectivelor din sudul ţării cu 1.400 de puşcaşi marini, cu scopul "consolidării progreselor deja realizate", în cadrul recentelor ofensive din sud, zona considerată un fief al rebelilor talibani.

Avansarea talibanilor în aceste zone a fost, "în mare, stopată", a dat asigurări Biden. Dar "aceste victorii" sunt "fragile şi reversibile", iar afganii au nevoie de o ameliorare a "securităţii şi guvernării lor", dacă vor "să le păstreze", a subliniat vicepreşedintele.

Biden şi Karzai au avut o întâlnire privată de aproape două ore la palatul prezidenţial din Kabul, după ce au participat la o întâlnire în format extins.

"Am discutat despre procesul de tranziţie în 2014", a anunţat preşedintele afgan, declarându-se "foarte fericit" în urma acestei "discuţii bune".

Jurnaliştilor prezenţi nu li s-a permis să pună întrebări, motivul invocat oficial fiind respectarea programului vicepreşedintelui.

Luni seara, un membru din anturajul lui Biden a declarat pentru presă că această vizită intervine "într-un real moment de cotitură" în politica americană în Afganistan.

"Am trecut de la suplimentarea trupelor, anul trecut, la transferarea responsabilităţilor către afgani, care va începe anul acesta", a adăugat sursa citată.

În 2014, "afganii vor prelua conducerea fiecărui district şi provincie din Afganistan", a declarat el, refuzând "să speculeze" asupra menţinerii unei eventuale "prezenţe a trupelor de luptă americane", după această dată.

În decembrie, preşedintele american, Barack Obama, a efectuat o vizită în Afganistan, dar a fost vorba doar de o escală de câteva ore la baza din Bagram, la 50 de kilometri de Kabul, pentru a se întâlni cu soldaţi americani.

Obama nu s-a întâlnit cu Karzai, vizita sa la Kabul fiind anulată, motivul invocat în mod oficial fiind condiţiile meteorologice nefavorabile.

Relaţiile între Washington şi preşedintele afgan s-au deteriorat puternic, după realegerea acestuia, marcată de fraude, în 2009.

Oficialul american de rang înalt a dat asigurări, luni, răspunzând unei întrebări cu privire la aceste tensiuni, că Washingtonul şi Karzai se află "pe aceeaşi lungime de undă".