John Kerry efectuează o vizită istorică la Havana, consacrând reconcilierea între SUA şi Cuba

Într-un gest cu o puternică încărcătură simbolică şi istorică, cei trei puşcaşi marini – Jim Tracy, F.W. Mike East şi Larry C. Morris – care au coborât în 1961 steagul de pe frontonul cancelariei îl vor ridica la loc, pecetluind astfel o nouă antantă între foştii inamici din timpul Războiului Rece.

Într-o înregistrare video difuzată joi de către Departamentul de Stat, cei trei foşti pucaşi îşi amintesc cu emoţie momentul trist în care au coborât şi apoi au pliat steagul înstelat, în urmă cu o jumătate de secol.

„Ei aşteaptă din 1961 să se întoarcă la Havana”, declară, în această înregistrare video, însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite în Cuba Jeffrey DeLaurentis.

Cuba: 553 de prizonieri au fost eliberaţi după relaxarea sancţiunilor de către SUA

Cele două guverne şi-au întrerupt relaţiile în 1961, în urma Revoluţiei castriste, dar au din 1977 secţii de Interese care fac oficiul de ambasade.

Vizita lui Kerry – primul şef al diplomaţiei americane care pune piciorul pe teritoriul cubanez din 1945 încoace – urmează să dureze aproximativ zece ore, dar vizează să abordeze şi subiecte care deranjează – ca apărarea drepturilor omului şi problema disidenţilor politici.

Citeşte şi: MAE salută restabilirea relaţiilor diplomatice SUA-Cuba

– Puncte de fricţiune

În contextul în care numeroşi disidenţi cubanezi se tem de pierderea susţinerii Statelor Unite odată cu reconcilierea completă între cele două ţări, Kerry este foarte aşteptat în legătură cu această problemă.

„Mă voi întâlni cu disidenţi (…). Voi avea şansa să stau de vorbă cu ei” în cadrul unei recepţii private, la reşedinţa ambasadorului american la Havana, a dat asigurări Kerry pentru postul american de limbă spaniolă Telemundo News.

Aceste întâlniri urmează să se desfăşoare departe de ochii presei, în reşedinţă.

Kerry a recunoscut că nu sunt „invitaţi (disidenţi) la ambasadă, deoarece este un eveniment la nivel guvernamental, unde, pe deasupra, spaţiul este foarte limitat”.

El a spus că-şi va oferi plăcerea „unei plimbări pe jos, (în aer) liber, în partea veche a oraşului Havana”.

Dar dacă relaţiile dintre cele două ţări s-au mai detensionat, o intervenţie, joi, a părintelui Revoluţiei cubaneze – Fidel Castro – a amintit puncte de fricţiune care există în continuare.

Într-un text publicat de presa locală, fostul preşedinte, care s-a retras de la putere din 2006 din motive de sănătate, a insistat asupra „multelor milioane de dolari” pe care Statele Unite le datorează, în opinia sa, Cubei, ca despăgubiri pentru embargoul economic pe care l-a impus insulei comuniste în 1962.

Administraţia Obama doreşte anularea embargoului, solicitată de către Cuba, dar aceasta depinde de Congres, controlat de către republicani, dintre care mulţi se opun acestei măsuri, pe care o percep ca pe o recompensă oferită fraţilor Castro.