Jumătate din Europa va fi iradiată dacă ruşii provoacă un acident nuclear la Zaporojie? Trebuie să luăm pastile cu iod? Ce spun experţii

Temerile privind o calamitate nucleară au fost reînnoite săptămâna trecută după ce bombardamentele ruseşti s-au intensificat în jurul uriaşei centrale nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care se află sub controlul Rusiei din martie.

Atacurile asupra complexului, care s-au intensificat ca rachete de luptă în sudul Ucrainei, au stârnit îngrijorări cu privire la spectrul dezastrului nuclear, determinând organul de pază al Naţiunilor Unite şi liderii mondiali să ceară permisiunea unei delegaţii să viziteze situl şi să evalueze pagubele.

Un jurnalist ucrainean a scris pe Twitter cum va fi contaminată Europa de Est cu radiaţii:

În cazul în care ar fi avut loc un accident nuclear la Zaporojie  în perioada 15-18 august, aşa ar putea fi dispersate radiaţiile prin curenţii de aer. 

In case a nuclear disaster at Zaporizhzhia nuclear power plant occurred on Aug 15-18, this is how the released airborne radioactive contaminants would probably get dispersed - Ukrainian hydrometeorological institute pic.twitter.com/1dQLcCtt1u

— Myroslava Petsa (@myroslavapetsa) August 18, 2022

Ministerul Apărării din Federaţia Rusă a publicat o poză cu harta Europei de Est în scenariul în care va fi contaminată cu radiaţii. Printre statele afectate se află şi România.  Rusia învinovăţeşte Ucraina pentru incidentele de la Zaporojie (FOTO SUS).

Experţii nucleari spun însă că nu are rost să ne panicăm. 

Aşadar, cât de real este riscul unui accident nuclear cauzat de bombardamentele ruseşti?

Experţii nucleari sunt dornici să dezamorseze unele dintre avertismentele mai alarmiste şi nu justifică alertele la nivel european. Experţii sunt deosebit de atenţi la orice comparaţie cu dezastrul de la Cernobîl, a cărui repetare este incredibil de puţin probabilă, au spus ei.
 
„Nu este foarte probabil ca această centrală să fie avariată”, a declarat pentru CNN Leon Cizelj, preşedintele Societăţii Nucleare Europene. „În cazul foarte puţin probabil, problema radioactivă i-ar afecta în mare parte pe ucrainenii care locuiesc în apropiere şi e mai puţin probabil să se răspândească în Europa de Est, aşa cum a fost cazul Cernobîlului, a spus el.

„Dacă ne-am uita în trecut, Fukushima ar putea fi o comparaţie”, a adăugat Cizelj, referindu-se la criza gravă de la centrala  nucleară japoneză din 2011. Cele mai presante pericole s-ar confrunta ucrainenii care trăiesc în vecinătatea uzinei, care se află pe malul râului Nipru, la sud de oraşul Zaporojie, şi de către personalul ucrainean care încă lucrează acolo.

Ce se întâmplă la Zaporojie?

Incendiile de la uzina din Zaporojie  din ultimele săptămâni au avariat o instalaţie de depozitare nucleară unde se află butoaiele de combustibil nuclear uzat, precum şi detectoarele de monitorizare a radiaţiilor, potrivit Energoatom, compania de energie nucleară administrată de stat din Ucraina.

Pe 5 august, mai multe explozii în apropierea tabloului electric au cauzat o întrerupere a curentului electric şi un reactor a fost deconectat de la reţeaua electrică, a declarat şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) a Naţiunilor Unite.

Rafael Mariano Grossi a declarat Consiliului de Securitate al ONU că situaţia s-a deteriorat „până la punctul de a fi foarte alarmantă”.

Kievul a acuzat în mod repetat forţele ruse că depozitează armament greu în interiorul complexului şi le foloseşte ca acoperire pentru a lansa atacuri, ştiind că Ucraina nu poate întoarce focul fără a risca să lovească unul dintre cele şase reactoare ale centralei. Între timp, Moscova a susţinut că trupele ucrainene vizează site-ul.

Ambele părţi au încercat să arate cu degetul către cealaltă pentru ameninţarea cu terorismul nuclear.

Sunt în creştere solicitările pentru ca o misiune a AIEA să aibă permisiunea de a vizita complexul. Dar luptele au continuat în ciuda îngrijorării.
Marţi, autorităţile ucrainene au declarat că oraşul Nikopol, de peste râul Nipro faţă de centrală, a intrat din nou sub focul de rachete.

 
Cât de sigure sunt reactoarele nucleare ale centralei?

Centralele nucleare moderne sunt extrem de bine consolidate pentru a preveni daunele cauzate de cutremure, iar cea de la Zaporojie nu face excepţie.
„Ca toate centralele nucleare, Zaporojie conţine diverse sisteme de siguranţă redundante, care în circumstanţe normale sunt extrem de eficiente”, a declarat James Acton, co-directorul Programului de politică nucleară la Carnegie Endowment for International Peace, pentru CNN.

„Problema este că centralele nucleare nu sunt proiectate pentru  război şi, în circumstanţe plauzibile, toate aceste sisteme ar putea eşua”, a adăugat el.

Cele şase reactoare ale centralei -- dintre care doar două funcţionează în prezent -- sunt protejate de oţel şi carcasă de beton.

„Obuzul aleatoriu nu poate distruge învelişul, ar fi cu adevărat improbabil”, a spus Cizelj.

Dacă reactoarele ar fi atacate prin bombardamente deliberate,  riscul ar creşte -- dar chiar şi asta ar necesita o operaţiune „foarte, foarte pricepută”, a spus el.

Deşi Ucraina nu este membră a Uniunii Europene, Cizelj a declarat pentru CNN că se aştepta ca măsurile de precauţie de la Zaporojie  să fie „comparabile” cu cele din ţările UE, unde centralele trebuie să respecte reguli stricte de siguranţă nucleară.

 
Care este cel mai rău scenariu?

Centralele nucleare folosesc o serie de sisteme auxiliare de siguranţă, cum ar fi generatoare diesel şi conexiuni externe la reţea, pentru a menţine reactoarele reci.

Centrala de la Zaporojie mai foloseşte şi un iaz de pulverizare, un rezervor în care se răceşte apa fierbinte din interiorul reactorului. Dacă acele sisteme ar eşua, atunci reactorul nuclear s-ar încălzi rapid, declanşând o topire nucleară.

Acesta ar fi cel mai rău scenariu, au spus experţii. Deşi ar fi un dezastru la nivel local, ei au explicat că nu ar avea un impact major asupra Europei pe scară largă.

„Principalul pericol aici este deteriorarea sistemelor necesare pentru a menţine la rece combustibilul din reactor – linii electrice externe, generatoare diesel de urgenţă, echipamente pentru a disipa căldura din miezul reactorului”, a spus Acton.

"Într-un război, repararea acestui echipament sau implementarea unor contramăsuri ar putea fi imposibilă. În cel mai rău caz, combustibilul s-ar putea topi şi  r putea răspândi cantităţi mari de radioactivitate în mediu."
 
Un atac asupra structurilor folosite pentru depozitarea combustibilului nuclear uzat, combustibilul care este îndepărtat după utilizarea într-un reactor,  prezintă, de asemenea, un risc, cu potenţialul de a elibera material radioactiv în zona înconjurătoare. Dar, au spus experţii, radiaţiile nu vor călători departe. 

Cât de diferită este Zaporojie faţă de Cernobîl?

Bombardele în jurul centralei nucleare Zaporojie au  dus la declanşarea  avertismentelor cu privire la un alt „Cernobîl” – cel mai grav dezastru nuclear din  istorie.

Dar există numeroase diferenţe între cele două centrale electrice ucrainene, iar experţii insistă că repetarea cataclismului din 1986 este în esenţă imposibilă.
Uzina de la Cernobîl folosea reactoare RBMK moderate cu grafit din epoca sovietică, cărora le lipsea o structură modernă de izolare, o cupolă din beton şi oţel concepută pentru a preveni orice eliberare de radiaţii.

În schimb, fiecare dintre cele şase reactoare de la instalaţia din Zaporojie sunt reactoare cu apă sub presiune, încapsulate într-un vas masiv de oţel, adăpostite într-o structură din beton. Designul se numeşte VVER, acronimul rusesc pentru Reactorul energetic apă-apă.

„Aceste tipuri de reactoare sunt mult mai bune”, a spus Cizelj. „Dacă s-ar produce daune la aceste reactoare, ar fi mult mai uşor să le închideţi”.

Amploarea unei ipotetice crize nucleare ar fi, de asemenea, mult mai mică decât cea de la Cernobîl, au spus experţii. După topirea uraniului din reactorul de la Cernobîl din 1986, precipitaţiile radioactive s-au împrăştiat în mare parte a emisferei nordice, în timp ce aproximativ 150.000 de kilometri pătraţi în Belarus, Rusia şi Ucraina au fost contaminaţi, potrivit AIEA .

Contaminarea s-a extins până la 500 de kilometri nord de sit.

„Fukushima este o analogie mai bună decât Cernobîl”, a spus Acton. „În acest caz, pot fi necesare evacuări pe zeci de kilometri în jurul centralei, în special în aval. În mijlocul unui război, acestea ar fi excepţional de periculoase”.
Precipitaţiile  radioactive s-ar răspândi la aproximativ 10 sau 20 de kilometri de Zaporojie înainte de a înceta să prezinte riscuri grave pentru sănătate, sugerează experţii.

„Dacă cineva ar fi putut provoca topirea reactoarelor, (gazele) ar putea scăpa în atmosferă şi ar călători odată cu vântul până când vor fi spălate din atmosferă”, a spus Cizelj. „Odată cu distanţa, se produce diluarea, diluarea devine suficientă încât impactul nu devine foarte grav pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor”.
Dar pentru oamenii care trăiesc în sudul Ucrainei sfâşiat de război, un dezastru nuclear nu este pericolul cel mai imediat.

„Dacă îl compari cu celelalte riscuri cu care se confruntă, acest risc nu este foarte mare”, a adăugat el.