Justiţia americană interzice administraţiei să aplice legea privind homosexualitatea în armată

Judecătoarea Virginia Phillips, din cadrul Tribunalului Federal Los Angeles, a hotărât că legea "don't ask, don't tell" (DADT, "nu întreba, nu spune") "nu respectă drepturile fundamentale ale militarilor americani, încalcă dreptul la o aplicare egală a legii şi dreptul la libertatea de exprimare".

În opinia judecătoarei, acest text încalcă primul şi al cincilea amendament din Constituţia americană. Astfel, ea a "interzis" Statelor Unite să "aplice legea şi să o utilizeze contra vreunei persoane aflată sub jurisdicţie (americană) sau la ordinul" său.

Ea a dispus ca "secretarul Apărării să suspende sau să întrerupă orice anchetă, concediere sau procedură în curs, declanşată în virtutea acestei legi".

Hotărârea judecătoarei Phillips a fost imediat salutată de Servicemembers United, cea mai mare organizaţie a militarilor şi foştilor combatanţi gay şi lesbiene din Statele Unite.

"Hotărârea judecătoarei Phillips este un nou pas, curajos şi istoric, în direcţia bună, un pas pe care Congresul întârzie să îl facă", a declarat, într-un comunicat, Alexander Nicholson, directorul asociaţiei.

"Însă, fără a aduce atingere importanţei acestei veşti, vrem să avertizăm contra unei eventuale suspendări a hotărârii de către o Curte de apel. Dacă aceasta din urmă vrea să se plaseze de partea bună a istoriei, va confirma această hotărâre justă şi mult timp sperată", a adăugat el.

Hotărârea lipsită de orice ambiguitate a justiţiei americane tranşează tergiversările Senatului american, care a respins, la sfârşitul lui septembrie, pentru o perioadă nedeterminată, examinarea în vederea abrogării legii, susţinută de preşedintele Barack Obama şi de şeful Statului Major Interarme, Michael Mullen.

Senatorii republicani, care se opun, în general, abrogării, cer să li se prezinte concluziile unui studiu al Pentagonului asupra modului în care să se pună capăt tabu-ului homosexualităţii în armată, înainte de orice vot asupra acestei probleme.

Parlamentarul republican Howard P. McKeon, a cerut marţi administraţiei să facă apel împotriva hotărârii, calificată drept "schimbare pripită", care ar putea "avea un impact negativ asupra militarilor şi familiilor lor".

Potrivit ultimelor sondaje, populaţia americană este favorabilă ca acestui tabu al homosexualităţii în armată să i se pună capăt.

Pentagonul, prin purtătoarea sa de cuvânt Cynthia O. Smith, a declarat că "tocmai a luat cunoştinţă" de hotărârea judecătoarei Phillips. "Noi suntem pe cale să studiem şi să discutăm cu Departamentul Justiţiei", a adăugat ea.

Legea DADT a fost adoptată în 1993, sub administraţia Bill Clinton. Ea era considerată, la vremea respectivă, un compromis. De o parte, autorităţile nu-i întreabă pe militari care este orientarea lor sexuală, pentru a nu fi nevoite să-i excludă pe homosexuali, aşa cum cere legea, iar pe de altă parte militarii homosexuali sunt obligaţi să îşi ascundă orientarea sexuală.

Abrogarea DADT se bucură de susţinerea cântăreţei Lady Gaga, care s-a implicat puternic pe reţelele Facebook şi Twitter împotriva acestei legi. Ea i-a acuzat pe republicani, în special pe fostul candidat la Casa Albă senatorul John McCain, care se află în fruntea celor care se opun abrogării, de "obstrucţie ruşinoasă".