Justiţia federală americană confirmă în apel blocarea parţială a legii imigraţiei din Arizona

Cu puţin timp înainte de intrarea sa în vigoare, în iulie 2010, dispoziţiile cele mai controversate ale legii imigraţiei din acest stat, aflat la frontiera cu Mexicul, au fost suspendate, de către o judecătoare federală, la cererea administraţiei Obama.

Una dintre prevederi autoriza poliţia să verifice statutul de imigrant al oricărei persoane reţinute, chiar dacă această reţinere era efectuată fără motiv.

Statul Arizona a făcut, imediat, apel împotriva acestei hotărâri. Dar Curtea de apel federală a celui de-al nouălea circuit, la San Francisco, a confirmat, luni, într-o hotărâre luată de trei judecători, blocarea punctelor celor mai contestate ale legii.

„Noi considerăm că (judecătorul federal) nu a abuzat de puterea sa, suspendând mai multe dispoziţii” ale legii, scriu aceşti judecători în hotărârea lor. „Ca atare, confirmăm prima interdicţie instituită de Curte, care ordonă suspendarea acestor dispoziţii”, adaugă aceştia.

Într-un comunicat, guvernatorul republican al statului, Jan Brewer, iniţiatoarea legii, a apreciat că această confirmare a blocării unei părţi a textului „aduce prejudiciu securităţii şi bunăstării locuitorilor Arizonei, care suferă din cauza efectelor negative ale imigraţiei ilegale”.

Ea a precizat că Arizona studiază toate recursurile legale pe care le are la dispoziţie, inclusiv trimiterea cazului în faţa Curţii Supreme a Statelor Unite.

Procurorul general al statului Arizona, Tom Horne, a declarat că hotărârea Curţii de apel „va fi casată de Curtea Supremă a Statelor Unite”. „Mă angajez să fac tot ce pot pentru a obţine acest lucru”, a subliniat el.

În opinia lui Omar Jadwat, avocat în cadrul puternicei Asociaţii Americane pentru Drepturi Civile (ACLU), care a militat contra legii, hotărârea Curţii de Apel „trimite un mesaj clar Arizonei şi tuturor statelor care vor dori să se inspire după acesta: calea (urmată de această lege) este anticonstituţională”.

Ministerul mexican al Afacerilor Externe şi-a exprimat, la rândul său, „recunoştinţa” faţă de Curte, pentru hotărârea acesteia.

Legea a declanşat o serie de dezbateri dure în Statele Unite, atât în lumea politică, cât şi în cea a asociaţiilor, şi a provocat furia ţărilor latino-americane, cu Mexicul în frunte, care au apreciat că sunt direct vizate şi discriminate.

Mai multe alte state americane, care au intenţionat, o vreme, să adopte legi similare, au hotărât să facă un pas înapoi. Doar statul Utah (vest) a adoptat, recent, o lege a migraţiei prevăzând mai multe controale, dar care este mult mai puţin represivă decât cea din Arizona.

Chiar înainte de pronunţarea interdicţiei de către justiţia federală, în iulie 2010, Jan Brewer a fost nevoită să rescrie anumite pasaje din textul său, care reprezenta, potrivit criticilor săi, o legalizare a infracţiunii de discriminare în baza trăsăturilor fizice.

În răspuns la acţiunile judiciare ale administraţiei Obama, Brewer a hotărât, în februarie, să depună plângere contra statului federal, pe care-l acuză că nu a protejat Arizona de imigranţi ilegali.

O treime din cele 6,6 milioane de locuitori ai statului Arizona nu sunt născuţi în Statele Unite, iar aproximativ 460.000 dintre aceştia, potrivit unor estimări, sunt într-o situaţie ilegală.