Kerry îl acuză pe Putin de "joc dublu" şi avertizează cu privire la o întoarcere la Războiul Rece

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi, la un târg de armament, suplimentarea arsenalului nuclear cu 40 de rachete balistice intercontinentale care vor fi capabile să străpungă "chiar şi cele mai avansate sisteme de apărare antirachetă", a spus el, o referire transparentă la scutul american din Europa, în cadrul căruia România găzduieşte unele elemente la Deveselu (sud).

Kerry şi alţi lideri occidentali şi-au exprimat consternarea faţă de anunţul lui Putin.

"Nimeni nu ar trebui să asculte acest fel de anunţ din partea liderului unei ţări puternice şi să nu fie îngrijorat de implicaţiile pe care le are", a declarat marţi Kerry, într-o teleconferinţă.

"Desigur că mă îngrijorează. Avem Acordul START (între Statele Unite şi Rusia privind reducerea armelor nucleare) şi încercăm să ne îndreptăm în direcţia opusă", a reproşat el.

Din anii '90 încoace a existat o "cooperare enormă" în distrugerea armelor nucleare care au fost staţionate în foste teritorii sovietice, a apreciat şeful diplomaţiei americane.

"Nimeni nu vrea să ne vadă făcând paşi înapoi, nimeni nu vrea, cred eu, să se întoarcă la o situaţie de Război Rece", a subliniat Kerry.

Războiul Rece a marcat o lungă perioadă de tensiuni între Rusia şi Occident, aproximativ de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi până în 1991, când fosta Uniune Sovietică a implodat şi s-a destrămat. "Rece" se referă la faptul că ostilităţile au mers de la propagandă la ameninţări şi spionaj, fără să ajungă la un război deschis.

Relaţiile dintre Rusia şi Occident s-au "dezgheţat" la începutul anilor '90, când preşedintele de atunci, Mihail Gorbaciov, a introdus politica deschiderii în relaţiile cu Vestul cunoscută sub numele de "glasnost".

Însă, de când a venit Putin la putere, în 2000, relaţiile s-au deteriorat. Ele au ajuns la cel mai scăzut nivel anul trecut, după ce Rusiei i-au fost impuse sancţiuni în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea şi din cauza rolului Moscovei în războiul din estul Ucrainei, în pofida faptului că ruşii dezmint că ar fi implicaţi în conflict.

Informaţia că Rusia intenţionează, acum, să cumpere rachete balistice intercontinentale este considerată un răspuns direct la informaţii potrivit cărora Statele Unite doresc să depoziteze echipament militar, inclusiv tancuri şi sisteme de artilerie, în toate statele est-europene care sunt membre NATO.

Citeşte şi: PREMIERĂ de la sfârşitul Războiului Rece: Pentagonul vrea să staţioneze armament greu în ţările baltice şi est-europene, între care şi România

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a subliniat că declaraţia lui Putin este unul dintre motivele pentru care alianţa militară occidentală îşi consolidează măsurile de descurajare. Kerry, la rândul său, afirmă că anunţul "ar putea fi o gesticulare în sensul unor negocieri, din cauza îngrijorărilor (ruse) faţă de mişcările militare pe care le efectuează NATO".

Citeşte şi: Vladimir Putin: Forţele nucleare ruse vor primi 40 de rachete balistice intercontinentale. REACŢIA NATO

În contextul intensificării violenţelor în estul Ucrainei, în ultimele săptămâni - ceea ce relevă fragilitatea armistiţiului dintre Rusia şi Ucraina cunoscut şi sub numele de "acordul de la Minsk" - Kerry a avertizat că Rusiei i-ar putea fi impuse noi sancţiuni.

"În lipsa reducerii (nivelului) ostilităţilor şi unor progrese în implementarea (acordului de la Minsk), (statele) UE vor fi unite, cu siguranţă, în prelungirea actualului nivel al sancţiunilor, iar dacă (vor fi adoptate sau nu) sancţiuni suplimentare depinde de ceea ce se întâmplă pe teren", a avertizat şeful diplomaţiei americane..

"Dacă preşedintele Putin continuă să joace un joc dublu şi continuă să le permită separatiştilor (proruşi din estul Ucrainei) să împingă înainte, atunci evident că avem o provocare foarte diferită în faţa noastră", a subliniat John Kerry.