Kerry vrea "totul sau nimic" în negocierile cu privire la un armistiţiu în Siria

Însă - în contextul în care opoziţia siriană a anunţat că nu poate să accepte un armistiţiu într-o atmosferă în care nu poate avea încredere în Rusia - diplomaţi apreciau că există mici şanse în vederea avansării acestor negocieri în oraşul german Munchen.

Un diplomat occidental a declarat pentru Reuters că secretarul de Stat american John Kerry a solicitat un armistiţiu imediat în Siria - "totul sau nimic" -, după ce ruşii au propus ca un armistiţiu să intre în vigoare de la 1 martie.

Intervenţia Rusiei pe câmpul de luptă, alături de preşedintele Bashar al-Assad, a schimbat situaţia, permiţând forţelor guvernamentale să câştige teren împotriva rebelilor şi relevând influenţa Moscovei asupra viitorului acestui război care durează deja de aproape cinci ani.

Opoziţia siriană şi Franţa au insistat ca Statele Unite să se implice mai mult în soluţionarea situaţiei din Siria şi să exercite presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta să înceteze bombardarea poziţiilor controlate de către rebeli, în cadrul unor operaţiuni de susţinere a armatei siriene.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat, într-o întâlnire cu Kerry, la Munchen, că Moscova a prezentat propuneri în vederea implementării unui armistiţiu în Siria şi aşteaptă reacţia puterilor internaţionale.

Kerry i-a replicat că aşteaptă o "conversaţie serioasă" cu privire la toate aspectele situaţiei din Siria.

"Evident vrem să facem, la un moment dat, progrese în privinţa accesului umanitar şi armistiţiului", a spus şeful diplomaţiei americane.

"Prelungire la nesfârşit"

Reuniunea de la Munchen are loc în urma unor eforturi vizând implicarea tuturor părţilor în negocierile de pace de la Geneva, care au eşuat după ce Guvernul sirian a lansat o importantă ofensivă militară, susţinută de atacuri aeriene ruse.

Însă, în contextul în care aviaţia rusă îşi intensifică eforturile, iar forţele loiale lui al-Assad strâng asediul în jurul oraşului Alep, negocierile de la Munchen reprezintă un moment crucial în vederea unei eventuale relansări în următoarea perioadă a procesului de pace.

Însă un diplomat occidental de rang înalt şi-a exprimat pesimismul în legătură cu ceea ce se poate întâmpla la Munchen. "Această întâlnire riscă să se prelungească la nesfârşit şi mă tem că rezultatele vor fi extrem de reduse", a spus el.

Concomitent, Statele Unite au exercitat presiuni asupra aliaţilor lor, pe care i-au îndemnat să contribuie "mai mult" în campania împotriva Statului Islamic, subliniind că această campanie este necesar să se intensifice, indiferent de eforturile diplomatice vizând oprirea războiului civil din Siria.

Înainte de reuniunea cu miniştrii Apărării NATO, la Bruxelles, secretarul american Ash Carter a subliniat că este necesar ca Statul Islamic să fie înfrânt "indiferent ce se întâmplă în războiul civil sirian".

Într-o nouă dovadă a influenţei Rusiei pe teren, luptători kurzi, susţinuţi de atacuri aeriene ruse, au cucerit joi o bază aeriană militară aflată sub controlul rebelilor încă din 2013.

Grupările rebele respective sunt implicate în contracararea ofensivei în regiune a armatei siriene şi aliaţilor ei ruşi, ceea ce le-a permis kurzilor să cucerească baza de la Menagh, situată în apropierea frontierei cu Turcia, şi să-şi extindă controlul către nord.

"Căderea aeroportului de la Menagh a înrăutăţit şi mai mult situaţia pe teren", a declarat Zekeriya Karsli, un comandat rebel din cadrul Frontului Levant.

Ruşii i-au ajutat pe kurzi în acest caz, provocând astfel probleme suplimentare rebelilor sirieni pe care vor să-i înfrângă.

- Mediatori ruşi

Pe de altă parte, un ministru sirian a declarat că mediatori ruşi ajută Guvernul să negocieze acorduri cu rebeli care sunt dispuşi să depună armele sau să se mute în alte fiefuri ale insurgenţilor.

Aceste declaraţii, pe care ministrul Reconcilierii Ali Haidar le-a făcut pentru Reuters, reflectă întorsătura dramatică pe care a luat-o războiul din Siria după ce Rusia şi-a lansat, pe 30 septembrie, campania aeriană de susţinere a lui al-Assad.

În contextul în care Statele Unite depun eforturi diplomatice în vederea obţinerii unui armistiţiu mai larg, aceste aşa-numite acorduri de reconciliere reprezintă instrumentul preferat al Guvernului sirian de a face pace în condiţiile sale - de pe o poziţie de putere -, regiune cu regiune.

"Adevărul este că, de când sunt prezenţii pe pământul sirian, ruşii pot juca rolul de mediatori în anumite zone", a declarat Haidar, la biroul său, la Damasc.

Pe câmpul de luptă, avioane ruse de război au efectuat bombardamente la nord de Alep, în susţinerea ofensivei Guvernului sirian de recucerire a oraşului, ceea ce a determinat zeci de mii de oameni să se refugieze la frontiera cu Turcia.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că răbdarea Turciei ar putea ajunge la capăt în ceea ce priveşte Siria. El a îndemnat ONU să împiedice o "epurare etnică" şi a avertizat Europa că nu poate "deschide porţile" refugiaţilor.

"Este posibil ca noul val de refugiaţi să ajungă la 600.000 (de oameni), în cazul în care continuă atacurile aeriene", a subliniat Erdogan într-un discurs, la Ankara.

ONU şi Uniunea Europeană (UE) - care a încheiat cu Turcia un acord prin care-i oferă trei miliarde de euro pentru ca să îmbunătăţească situaţia refugiaţilor pe teritoriul turc - au îndemnat Ankara să-şi deschidă frontiera.

"Au atacat Alepul, aşa că am fugit. Mai întâi am fugit în alt sat. Am trecut din sat în sat. Dar ei bombardează peste tot, pentru ca noi să venim aici", a declarat Musa Ibrahim Isa, unul dintre cei câţiva zeci de mii de oameni de la Bab al Salama, de partea siriană a frontierei.

"Tot ceea ce ne dorim de la Allah este ca aceste porţi să fie deschise", a adăugat el.