Kievul trimite doi miniştri în Crimeea, pe fondul ofensivei proruse asupra bazelor ucrainene

Ministrul interimar al Apărării, Igor Tenişiuk, şi vicepremierul Vitali Iarema, se vor deplasa miercuri în Crimeea, pentru a "stopa escaladarea conflictului", a anunţat Guvernul de la Kiev, fără a preciza dacă deplasarea a fost decisă în urma unui acord cu Moscova sau cu autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.

În replică, premierul din Crimeea, Serghei Aksionov, a anunţat de la Moscova că cei doi miniştri nu vor fi autorizaţi să intre în peninsulă.

Preşedintele Vladimir Putin a semnat, marţi, cu autorităţile separatiste din peninsula ucraineană un acord istoric prin care Crimeea este anexată la Rusia, decizie condamnată vehement de comunitatea internaţională, în timp ce preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a comparat acţiunea Moscovei cu aceea a Germaniei naziste.

Deşi "războiul fulger" al instituţiilor din Rusia s-a încheiat practic odată cu aprobarea de către Curtea Constituţională a anexării Crimeei, iar aprobarea celor două camere ale Parlamentului rus nu ridică niciun semn de întrebare, numeroase probleme practic rămân de rezolvat în legătură cu situaţia peninsulei ucrainene.

Una dintre cele mai urgente se referă la bazele militare ucrainene din Crimeea, luate cu asalt de forţele proruse, bănuite că ar fi de fapt forţe ruse.

Un grup de persoane înarmate, fără însemne militare, a atacat miercuri dimineaţă sediul Marinei ucrainene din Svastopol. Câteva ore mai târziu, soldaţii ucraineni au părăsit clădirea, iar drapelul ucrainean a fost înlocuit cu cel rus.

Undă verde pentru folosirea armelor

Între timp, Guvernul de la Kiev le-a dat ordin militarilor să rămână în Crimeea.

Anterior, o operaţiune similară asupra unei baze ucrainene a provocat doi morţi - un militar şi un membru al "grupurilor de autoapărare" - şi rănirea a doi soldaţi la Simferopol, potrivit poliţiei locale.

Evoluţia evenimentelor a determinat Kievul să-i autorizeze oficial pe soldaţii aflaţi în peninsulă să-şi folosească armele pentru a se apăra.

După semnarea oficială a acordului în vederea anexării Crimeei la Rusia, tensiunile dintre Moscova şi Occident au luat din nou amploare, înaintea summitului european prevăzut joi şi vineri la Bruxelles.

"Faza militară" a conflictului

În opinia premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk, conflictul din Crimeea trece de la ''faza politică la cea militară''. La rândul său, preşedintele Barack Obama i-a invitat pe liderii din G-7 (SUA, Japonia, Canada, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia) şi Uniunea Europeană să se întrunească săptămâna viitoare la Haga pentru a dezbate situaţia din Ucraina. Secretarul de stat al SUA, John Kerry, a avertizat că o eventuală incursiune a Rusiei în estul Ucrainei reprezintă un act ''scandalos''.

Vicepreşedintele american Joe Biden îşi continuă miercuri turneul în Polonia şi ţările baltice, destinat să liniştească respectivele ţări aliate, care sunt preocupate în legătură cu agresivitatea Moscovei.

În paralel, Bruxellesul urmează să dezvăluie miercuri detaliile planului său de ajutor de un miliard de euro pentru Kiev.

Şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a declarat că Parisul ar putea suspenda vânzarea către Moscova a două nave polivalente Mistral, convenită printr-un contract semnat în 2011. El a precizat însă că preşedintele rus este în continuare invitat la 6 iunie în Franţa la ceremoniile consacrate împlinirii a 70 de ani de la debarcarea forţelor aliate în Normandia.

Kievul a insistat că nu va recunoaşte "anexarea" Crimeei şi a cerut trupelor să rămână în regiune, însă responsabilii militari ucraineni par să admită că, într-un final, vor reveni în Ucraina. De altfel, ei au anunţat marţi seară deblocarea fondurilor pentru familiile militarilor care doresc să părăsescă Crimeea.

La rândul său, şeful de Stat-Major ucrainean i-a propus omologului său rus, într-o discuţie la telefon, înfiinţarea unei comisii comune, în vederea evitării riscurilor de escaladare în teren.

De asemenea, Guvernul de la Kiev caută modalităţile prin care poate riposta la "naţionalizarea" companiilor publice ucrainene din Crimeea, în primul rând a companiei de petrol şi gaze Chornomornaftogaz. Astfel, Kievul are în vedere confiscarea, în justiţie, a proprietăţilor ruse, atât în Ucraina, cât şi în străinătate.