Statele Unite îşi vor baza decizia pe faptul că programul de rachete cu rază lungă de acţiune al Iranului nu a progresat atât de rapid pe cât se estimase anterior, reducându-se astfel ameninţarea la adresa Statelor Unite şi a capitalelor europene, potrivit unor actuali şi foşti oficiali americani. Concluziile, preconizate să fie finalizate săptămâna viitoare, după un raport ordonat de preşedintele Barack Obama, ar urma să reprezinte o schimbare majoră faţă de politica administraţiei George W. Bush, care a urmărit cu insistenţă începerea construcţiei sistemului est-european, înainte de finalul mandatului său, în ianuarie 2009.
Critici ai schimbării de viziune văd în acest gest o dorinţă de a câştiga cooperarea Rusiei în eforturile conduse de americani pentru impunerea de noi sancţiuni economice asupra Iranului, dacă Teheranul nu îşi abandonează programul nuclear. Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, s-a opus impunerii de noi sancţiuni împotriva Iranului.
Foşti şi actuali oficiali americani familiari cu aceste evaluări au declarat că administraţia urmează să lase deschisă opţiunea instalării sistemului în Polonia şi Cehia, dacă Iranul avansează pe viitor în domeniul rachetelor sale cu rază lungă de acţiune. Membrii Consiliului de Securitate, inclusiv Statele Unite şi Rusia, se vor întâlni la 1 octombrie cu negociatorii iranieni.
Există un consens mult mai extins în legătură cu capacitatea Iranului de a dezvolta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, iar raportul administraţiei ar urma să recomande în schimb dezvoltarea unor sisteme de apărare regionale în Europa. Un astfel de program ar urma să fie realizat în colaborare cu NATO.