Kosovo solicită aderarea la Uniunea Europeană, deşi existenţa sa este doar parţial recunoscută

În cadrul întâlnirii cu membrii Consiliului de Stabilizare şi Asociere, desfăşurată marţi la Bruxelles, premierul kosovar Albin Kurti a informat despre intenţia guvernului de la Priştina de a solicita formal aderarea la UE.

Reprezentanţii UE şi delegaţia kosovară au discutat despre evoluţiile recente referitoare la îndeplinirea criteriilor politice, precum şi situaţia în ceea ce priveşte criteriile economice, cooperarea financiară şi punerea în aplicare a Acordului de stabilizare şi asociere.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat marţi că organizarea unei a treia întâlniri în acest an la Bruxelles între Serbia şi Kosovo ar fi „complet inutilă”, întrucât „nu există voinţă” din partea ambelor părţi de a avansa în normalizarea relaţiilor lor bilaterale.

Josep Borrell solicită Serbiei şi Kosovo să se implice pentru a obţine rezultate înainte de reconvocarea părţilor

Borrell a explicat că nu există implicare din partea Belgradului şi a Priştinei, motiv pentru care a exclus deocamdată o nouă rundă, pe care a spus că o va convoca „dacă se poate garanta că va avea rezultate”. „Nu putem forţa părţile să se implice în mod constructiv, dar trebuie să gestionez agenda în funcţie de posibilele progrese”, a declarat Înaltul Reprezentant.

Iniţiativa diplomatică a UE urmăreşte să convingă Belgradul şi Priştina să normalizeze relaţiile în termeni obligatorii şi în conformitate cu standardele internaţionale, ceea ce reprezintă o condiţie „sine qua non” pentru aderarea la Uniunea Europeană. UE a reiniţiat procesul în iulie 2020, după o pauză de peste un an, însă, după aproape un deceniu de încercări, s-au înregistrat puţine progrese şi au intervenit crizele politice actuale din regiune.

Reflectând asupra progresului acestui proces, Borrell a deplâns faptul că acesta a durat „prea mulţi ani” şi a explicat că situaţia dintre Serbia şi fosta sa provincie ar putea fi rezolvată „acum şi nu peste trei ani”, indicând că cetăţenii din regiune nu ar trebui să mai aştepte.

De la declararea independenţei în februarie 2008, Kosovo a considerat aderarea la Uniunea Europeană (UE) ca fiind una dintre priorităţile strategice cheie ale politicii sale externe. Cu toate acestea, procesul de aderare s-a dovedit a fi destul de anevoios şi complicat.

Deşi 22 de state membre ale UE au recunoscut independenţa Kosovo, cele cinci state care nu o recunosc – Slovacia, România, Grecia, Cipru şi Spania – continuă să blocheze aderarea Kosovo la UE. Drept urmare, Kosovo este considerabil în urmă faţă de restul ţărilor din regiune, fiind ultima ţară care a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) în 2015 şi singura din Balcanii de Vest fără libertate de circulaţie pentru cetăţenii săi.