Kosovo va suferi consecinţe dure dacă renunţă la instanţa pentru crimele de război, avertizează SUA

Săptămâna viitoare, Parlamentul de la Priştina va vota în privinţa unui proiect de lege care prevede anularea instanţei speciale instituite în 2015 pentru anchetarea atrocităţilor războiului din perioada 1996-1999.

„Politicienii … deşi neagă implicarea, ar fi vizaţi de anumite consecinţe dure în cazul în care iniţiativa va avea succes. Kosovo trebuie să arate disponibilitate pentru închiderea acestui capitol din istorie, chiar dacă asta înseamnă că trebuie să tragă la răspundere anumiţi lideri din timpul războiului„, a spus Greg Delawie.

Diplomatul american consideră că iniţiativa este un „exemplu oribil” pentru prevalarea unor interese „în faţa binelui comun şi a intereselor statului Kosovo”.

Şi Uniunea Europeană a avertizat guvernul din Kosovo să nu renunţe la instanţa pentru crimele de război, în caz contrar relaţii cu Blocul comunitar vor avea de suferit.

Instanţa pentru crimele de război are sediul la Haga, în Olanda, şi este alcătuită din judecători şi procurori străini, dar autorităţile din Kosovo au jurisdicţie. Tribunalul poate formula sentinţe inclusiv împotriva unor oficiali guvernamentali.

Premierul kosovar Ramush Haradinaj, preşedintele Hashim Thaci şi preşedintele Parlamentului de la Priştina, Kadri Veseli, sunt foşti comandanţi ai Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA).

Între 10.000 şi 12.000 de persoane, majoritatea etnici albanezi, au fost ucişi în urma confruntărilor dintre KLA şi forţele de securitate loiale preşedintelui sârb de la acea vreme Slobodan Miloşevici. O minoritate sârbă s-a menţinut în Kosovo.

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008 şi este recunoscut ca stat de 113 ţări, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE, dar nu şi de către Serbia.