La 77 ani de la Hiroshima, războiul nuclear încă este o ameninţare serioasă, sugereaza declaraţiile recente ale lui Putin si Lavrov

Epoca atomică a început într-o dimineaţă...

În dimineaţa zilei 6 august 1945, la 600 de metri deasupra oraşului japonez Hiroshima, un mic Soare a strălucit pentru scurt timp. Puţini îşi amintesc sunetul exploziei, dar fulgerul a imprimat umbre pe trotuare, s-a făcut un cutremur mare, Soarele s-a făcut negru ca un sac de păr, clădirile s-au zguduit de la vijelie, norii s-au dat în lături ca un sul de manuscris.

Militarii şi civilii, bogaţii şi săracii, tinerii şi bătrânii care au văzut explozia de la depărtare, au fost speriaţi şi au încercat să se ascundă, iar alţii au stat pe loc, înmărmuriţi. Mulţi japonezi care au privit explozia au orbit temporar sau permanent. Ce au văzut locuitorii oraşului Hiroshima putea fi citit numai în cartea biblică a Apocalipsei. 

Venise ziua cea mai mare a mâniei americane, răzbunarea pentru atacul de la Pearl Harbour, şi pentru toate actele de agresiune şi genocid ale Imperiului Japonez din Pacific şi Orientul Îndepărtat din cauza căruia au fost ucişi între 3 şi 14 milioane de asiatici. 

Explozia  a fost de 2.000 de ori mai mare decât oricare bombă folosită până atunci. 20.000 de soldaţi şi între 70.000 şi 126.000 de civili au murit la Hiroshima,fie mistuiţi de foc instant, sau pe termen lung din cauza arsurilor şi a radiaţiilor ce au provocat tumori. 

La Nagasaki, între 39.000 şi 80.000 de civili, şi 150 de soldaţi au fost ucişi. 

Se anunţase o nouă eră - la ora  8.15 dimineaţa, 6 august 1945, odată cu lansarea unei bombe de 4.400 kg de la un bombardier americaan B-29 deasupra Hiroshima, a început EPOCA ATOMICĂ. 

Statele Unite au fost criticate pentru că au folosit arme de distrugere în masă împotriva unor ţinte civile, dar bombardamentele nucleare au  încheiat un îndelungat război sângeros în Pacific. Japonia a devenit de atunci o ţară pacifistă. 

“Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor” 

A fost o victorie militară uimitoare pentru Statele Unite. Cu toate acestea, jubilaţia de acolo a fost subminată de „incertitudine şi frică”. A fost nevoie de doar o clipă de reflecţie asupra existenţei bombei pentru a vedea implicaţia îngrozitoare: ceea ce se întâmplase la Hiroshima şi trei zile mai târziu în Nagasaki se putea întâmpla oriunde.

Robert Oppenheimer, fizicianul care a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea bombei atomice în cadrul Proiectului Manhattan, a citat un verset dintr-un pasaj hindus: “Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor”.

Într-o scrisoare, Albert Einstein, fizicianul care a dezvoltat Teoria Relativităţii, i-a scris unui prieten japonez: „Întotdeauna am condamnat folosirea bombei atomice împotriva Japoniei, dar nu am putut face nimic pentru a preveni această decizie fatidică”. Anterior, le-a cerut americanilor să se grăbească să dezvolte bomba atomică pentru ca nu germanii nazişti să fie primii. 

În 1954, cu un an înainte de moartea sa, Einstein i-a spus vechiului său prieten, Linus Pauling, „Am făcut o mare greşeală în viaţa mea – când am semnat scrisoarea către preşedintele Roosevelt prin care îi recomandam să fabrice bombe atomice; o oarecare justificare — pericolul pe care germanii l-ar putea face...”

În 1955, Einstein şi alţi zece intelectuali şi oameni de ştiinţă, inclusiv filozoful britanic Bertrand Russell , au semnat un manifest care evidenţiază pericolul armelor nucleare. 

De la Criza Rachetelor Cubaneze la "butonul meu nuclear este mai mare şi mai puternic"

De când Uniunea Sovietică a dezvoltat prima bombă atomică şi a început cursa înarmării cu Statele Unite, a persistat teama că lumea va fi anihilată. 

Şi tocmai această teamă a prevenit izbucnirea unui alt război mondial în anii 1960 dintre URSS şi SUA, care şi dacă ar fi fost convenţional ca cele două războaie mondiale, ar fi fost mult mai devastator. 

Au fost momente când lumea a fost în pragul unui război nuclear:

• Criza Rachetelor Cubaneze din 1962, când sovieticii au transportat rachete nucleare în Cuba dictatorului Fidel Castro, ceea ce a dus la cele mai tensionate negocieri din istorie - preşedintele american Kennedy a ajuns la un compromis cu liderul sovietic, Hruşciov, şi s-a angajat ca SUA să retragă rachetele din Turcia în timp ce URSS îşi retrăgea rachetele din Cuba. 
• Alerta nucleară falsă din 1983, când ofiţerii sovietici raportaseră că Uniunea Sovietică era sub atac american, dar un ofiţer pe nume Stanislav Petrov a descoperit că alerta era falsă şi a refuzat să trimită avertismentul către lanţul de comandă. 

Pericolul anhilării nucleare oarecum a contribuit la pacea mondială şi menţinerea ordinii mondiale concepută la Yalta, căci n-a mai izbucnit niciun război dintre marile puteri europene gen Franţa şi Germania, doi inamici tradiţionali care se războiau frecvent. Pacea europeană este asigurată de arsenalul nuclear. Nici în Asia n-a mai fost un război serios de la Vietnam încoace. 

Vladimir Putin şi invadarea Ucrainei ne aminteşte că ameninţarea războiului nuclear încă nu a dispărut, din această cauză, trupele NATO nu au intervenit în Ucraina, iar marile puteri occidentale preferă să livreze armament ucrainenilor. 

Pentru că un război dintre NATO şi Rusia va fi din start unul nuclear, ameninţa Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump a postat o ameninţare pe Twitter la adresa lui Kim Jong-un, dictatorul Coreii de Nord care efectua teste cu rachete ce ameninţau aliaţii strategici ai americanilor, că butonul meu nuclear este mai mare şi mai puternic, şi funcţionează.  Pentru o perioadă, Coreea de Nord s-a oprit cu testele şi chiar a ajuns la pace cu SUA şi cu vecinul său sud-coreean. 

În total, nouă ţări deţin  aproximativ 10.000 de focoase, iar şase dintre aceste ţări îşi măresc stocurile. Unele dintre aceste ţări, ca Rusia, China  şi Coreea de Nord, sunt conduse de regimuri autoritare. 

Un război nuclear ar fi devastator - în numai câteva minute, sute de milioane,şi 2 miliarde de oameni ar muri instant în urma unui război nuclear, şi alte miliarde ar muri pe termen lung din cauza radiaţiilor, dar mai ales din cauza foametei cauzată de iarna nucleară. 

Suprafeţe mari de pe Terra ar putea fi de nelocuit pentru multe secole până îşi va reveni ecosistemul şi clima.

Pe de altă parte, energia nucleară folosită în scop paşnic ar putea asigura energie şi prosperitate  civilizaţiei moderne pentru multe secole de acum înainte. 

Sursa - The Guardian