La ce arme nucleare vor să renunţe americanii?

FOCOASE NUCLEARE: 2.200 de focoase nucleare "operaţionale" şi 2.500 care pot fi activate dacă este necesar. Arsenalul numără de asemenea 500 de rachete nucleare cu rază scurtă de acţiune, mobilizate în special în baze ale NATO din Europa. Cu aceste arme, care pot fi lansate de la sol sau cu ajutorul bombardielor ori submarinelor, Statele Unite sunt capabile să acţioneze oriunde în lume.

RACHETE BALISTICE INTERCONTINENTALE (ICBM): 450 de rachete Minuteman III, cu o rază de acţiune de 5.500 de kilometri, echipate cu rachete nucleare unice sau multiple (capabile să atace mai multe ţinte). Scenariile de război nuclear total conferă acestor arme, lansate de la sol sau de pe submarine, un rol central.

RACHETE BALISTICE MARE-SOL (SLBM): Concepute pentru a scăpa de supravegherea sovieticilor în timpul Războiului Rece şi pentru a permite o ripostă masivă în caz de atac. Cele 14 submarine nucleare americane lansatoare de proiectile de clasă Ohio transportă 288 de rachete balistice sau 1.152 de ogive nucleare. Submarinele sunt echipate cu rachete Trident II D5, având o putere ce poate atinge 455 de kilotone (de aproximativ 30 de ori forţa bombei lansate asupra oraşului Hiroshima).

BOMBARDIERE: Aproximativ 500 de focoase nucleare care pot fi lansate de pe bombardiere cu rază lungă de acţiune (B-2A Spirit şi B-52H). Aproximativ 60 de bombardiere, din cele 113 ale flotei americane, au o misiune nucleară.

ARME CU RAZĂ SCURTĂ DE ACŢIUNE: În timpul Războiului Rece, americanii şi sovieticii au creat arme cu rază scurtă de acţiune, cu o putere mai mică decât rachetele balistice şi destinate susţinerii unor obiective tactice pe teren. Statele Unite au aproximativ 500 de focoase nucleare de acest tip, în special în Europa, printre care 300 de rachete de croazieră Tomahawk.