La un an după marile manifestaţii împotriva lui Putin, opoziţia din Rusia pare asfixiată

"Contestarea nu a luat sfârşit, ea a trecut de la o fază explozivă la o fază cronică", apreciază scriitorul Boris Akunin, unul dintre animatorii acţiunii.

În mod surprinzător, mii de moscoviţi au manifestat la 5 decembrie împotriva fraudelor de la alegerile legislative, câştigate cu o zi înainte cu aproape 50% din sufragii de partidul lui Putin.

Până la acel moment, opoziţia mobiliza de obicei doar câteva sute de manifestanţi, care erau dispersaţi imediat sau reţinuţi de către forţele de ordine.

La 24 decembrie, aproximativ 100.000 de persoane au manifestat împotriva lui Putin, pe atunci premier, reunindu-se la cea mai mare manifestaţie organizată la Moscova de la începutul anilor '90. Pentru prima dată, opoziţia părea să constituie o ameninţare pentru Kremlin.

Un an mai târziu, euforia s-a risipit şi ultimele manifestaţii au adunat mai puţini contestatari.

"Cel mai important este că foarte mulţi oameni au înţeles că politica îi vizează direct. Este ceva nou pentru Rusia, unde nimic asemănător nu a mai avut loc de la începutul anilor '90", spune calm jurnalistul contestatar Serghei Parhomenko.

"Lucrurile vor avea nevoie de timp şi se vor dezvolta lent, dar autoritarismul în Rusia este condamnat", adaugă Boris Akunin.

În opinia politologului Leonid Radzihovski, mult mai critic, "contestarea a revenit la punctul de plecare, pe Internet, şi opoziţia nu este capabilă să se folosească de nemulţumirea populară".

Opoziţia, în cadrul căreia coabitează extrema dreaptă, liberali şi extrema stângă, este adeseori criticată pentru caracterul său eterogen şi incapacitatea de a adopta un adevărat program politic.

La rândul lor, autorităţile au reacţionat cu fermitate faţă de contestari. Sute de manifestanţi au fost reţinuţi, zeci arestaţi şi încarceraţi, unii dintre ei riscând mai mulţi ani de închisoare pentru "participare la tulburări masive".

În prezent, trei lideri ai opoziţiei sunt ameninţaţi: fostul campion al lumii la şah, Gary Kasparov, acuzat că a muşcat un poliţist, este pasibil de cinci ani de închisoare, liderul Frontului de Stânga, Serghei Udalţov, învinuit pentru "pregătirea şi organizarea unor tulburări masive", riscă zece ani de închisoare, şi avocatul anticorupţie Aleksei Navalnîi, acuzat de "deturnare de fonduri", riscă aceeaşi pedeapsă.

Unul dintre puţinii deputaţi din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului) care a participat la manifestaţii, Ghennadi Gudkov, a fost privat de mandat în septembrie, din cauza unor "activităţi comerciale incompatibile cu statutul său".

În plus, Parlamentul a adoptat în cursul ultimelor luni mai multe legi denunţate de opoziţie. O lege obligă ONG-urile care beneficiază de subvenţii străine să se declare "agenţi străini", alta extinde în manieră vagă noţiunile de trădare şi spionaj, în timp ce o a treia lege consolidează sancţiunile în caz de incidente în timpul manifestaţiilor.

În ultimele luni, numeroşi opozanţi au fugit din Rusia şi au cerut azil politic în Estonia, Ucraina sau Olanda.

Unul dintre ei, Leonid Razvozjaev, în prezent aflat în detenţie la Moscova, a afirmat că a fost răpit la Kiev, unde a venit cu scopul de a cere azil politic, şi dus cu forţa în Rusia, după ce a fost torturat şi ameninţat cu moartea.

"Puterea a arătat că manifestaţiile legale din stradă erau ineficiente. Oamenii vor trebui să găsească alte forme de exprimare: nesupunere, extremism sau strategii noi", prevede politologul Dmitri Oreşkin.

Vladimir Putin, care a acuzat opoziţia că este finanţată din străinătate şi pregăteşte o înlăturarea prin forţă a regimului, a fost reales preşedinte în martie pentru un mandat de şase ani. El ar putea participa şi la alegerile din 2018 şi să rămână astfel la putere până în 2024.

În perioada 2000-2008, Putin a efectuat deja două mandate de preşedinte, apoi a ocupat postul de premier timp de patru ani.