Le Monde: Clasa politică din România nu a avut niciodată voinţa de a rezolva dosarele torţionarilor

Le Monde afirmă că Pleşită, fost director al serviciilor de informaţii externe în perioada dictaturii comuniste, "duce cu el în mormânt o faţetă teribilă a istoriei ţării sale".

Pleşită, care a murit la 28 septembrie, "încarna partea cea mai întunecată a unei jumătăţi de secol de dictatură comunistă", iar după înlăturarea regimului lui Nicolae Ceauşescu, obţinea o pensie de 1.500 de euro, în timp ce fostele sale victime trebuie să se mulţumească doar cu pensii de 150 de euro pe lună, notează publicaţia franceză.

Le Monde adaugă că, după înlăturarea regimului comunist, fostul general de Securitate a făcut obiectul mai multor anchete judiciare, dar a fost declarat nevinovat.

"Clasa politică, din care o bună parte este provenită din nomenclatura comunistă şi fosta Securiate, nu a avut niciodată voinţa de a rezolva dosarele torţionarilor. Sentimentul nedreptăţii continuă să-i urmărească pe foştii deţinuţi politici, care cer de 20 de ani procese reale şi condamnarea călăilor lor", afirmă ziarul francez.

Acesta remarcă şi faptul că fostul general de Securitate a fost înmormântat în oraşul său natal, Curtea de Argeş, "aproape de regii pe care i-a blestemat în tinereţe".

Corespondentul la Bucureşti al ziarului francez afirmă că Pleşiţă a devenit militant al Partidului Comunist la vârsta de 18 ani, îmbrăţişând cauza acestuia cu entuziasm şi urcând rapid în ierarhie.

El a obţinut conducerea unui departament al poliţiei politice, având drept misiune eliminarea românilor care se opuneau regimului comunist. Circa 10.000 de partizani au fost capturaţi, împuşcaţi fără proces şi aruncaţi în gropi comune răspândite în întreaga ţară, adaugă Le Monde.

"Devenit unul dintre oamenii cei mai temuţi din poliţia politică, el reuşeşte să înăbuşe revolta minerilor din Valea Jiului în 1977", operaţiune care "îi aduce simpatia lui Nicolae Ceauşescu, cel care îi va încredinţa mai multe misiuni delicate, înainte de a-l numi, în 1980, la conducerea Direcţiei de Informaţii Externe".

Pleşiţă a fost însărcinat să administreze şi colaborarea cu teroristul venezuelan Ilici Ramirez Sanchez, cunoscut drept Carlos. Securitatea i-a oferit acestuia o locuinţă într-un cartier elegant din Bucureşti, 64 de paşapoarte, 32 de permise de conducere, arme, muniţie, explozibili şi acces la un poligon de antrenament, iar Ceauşescu a semnat cu el un contract în valoare de patru milioane de dolari, adaugă Le Monde.

În schimb, teroristul urma să îi elimine pe opozanţii regimului aflaţi în străinătate şi să comită un atentat asupra redacţiei postului de radio Europa Liberă, aflată la Munchen. Explozia unei maşini încărcate cu explozibili şi parcate în faţa sediului a provocat, la 21 februarie 1981, rănirea a opt persoane.