Le Pen riscă interdicţia de a candida la prezidenţiale după o decizie a Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională a Franţei a decis vineri că politicienii condamnaţi penal pot fi excluşi imediat din funcţie, o hotărâre care ar putea influenţa direct candidatura lui Marine Le Pen la alegerile prezidenţiale din 2027, în cazul în care va fi condamnată într-un proces de deturnare de fonduri ce se încheie luni, potrivit Reuters.

Lidera formaţiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN), aflată în fruntea sondajelor pentru scrutinul din 2027, acuză procurorii că urmăresc „moartea sa politică”, deoarece aceştia au solicitat judecătorilor interzicerea exercitării unei funcţii publice timp de cinci ani, dacă va fi găsită vinovată.

Marine Le Pen a negat orice faptă ilegală.

Marine Le Pen pierde o funcție importantă după condamnarea în dosarul de delapidare

„Îl vom urma ca exemplu pe Martin Luther King”. Marine Le Pen anunță că va lupta „pașnic” împotriva condamnării primite

Avocatul Robin Binsard, care îl reprezintă pe un alt politician declarat neeligibil, a declarat că decizia Curţii este „în mod absolut” nefavorabilă pentru Le Pen, întrucât judecătorii au posibilitatea de a impune interdicţia cu executare provizorie, adică aplicabilă imediat, înainte de soluţionarea unei eventuale căi de atac.

Curtea Constituţională a respins, în cazul analizat vineri, contestaţia unui consilier din Mayotte, care a criticat legalitatea unei astfel de măsuri. În motivarea sa, Curtea a stabilit că executarea provizorie a unei interdicţii de eligibilitate nu încalcă drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, şi este, prin urmare, legală.

În dosarul lui Le Pen, procurorii au cerut judecătorilor să aplice o interdicţie de cinci ani cu executare imediată, folosind acelaşi mecanism legal. O astfel de măsură nu i-ar anula mandatul actual de deputat, dar i-ar interzice participarea la viitoare alegeri.

Marine Le Pen, partidul RN şi aproximativ 20 de membri ai acestuia sunt acuzaţi că ar fi deturnat peste 3 milioane de euro din fonduri ale Parlamentului European pentru a plăti angajaţi care, de fapt, desfăşurau activităţi pentru partidul din Franţa. Aceştia susţin că banii au fost folosiţi în mod legitim şi că acuzaţiile se bazează pe o definiţie prea restrictivă a atribuţiilor unui asistent parlamentar.