Lecţie de empatie, „predată” pe Facebook de o profesoară. Mesajul său a devenit viral: „Avem tendinţa de a privi elevii ca pe nişte numere”

Sara Bartolomeo, profesor de istorie şi filozofie la liceul Guglielmotti din Civitavecchia, a avut curajul să îşi recunoască greşelile, să se „dezbrace” în faţa celorlalţi, scrie Corriere della Sera.

Povestea a fost spusă de ea însăşi pe Facebook şi a devenit virală în câteva minute, ajungând la aproximativ 100.000 de „aprecieri”.

„Cred că am trăit astăzi unul dintre cele mai intense momente din cariera mea de profesor. Totul a început în această dimineaţă, când după o oră de explicaţii online, o elevă mi-a spus: <Nu mai vreau să vă ascult, vreau să mă ascultaţi. Sunt obosită, mi-e rău, vreau o viaţă normală. Nu-mi pasă de implicarea politicului, problema nu este doar predarea la distanţă, problema este că nimeni nu ne întreabă cum ne este>”, a scris profesoara.

În acel moment, profesoara s-a şimţit şocată, apoi spune că i-a ascultat pe elevi şi s-a simţit vinovată pentru că în ultimele luni nu a făcut altceva decât să îşi îndeplinească programul şi să se gândească la evaluări: „Am închis canalul empatiei, m-am concentrat să dau bine cu ministerul. Am încetat să fiu profesor şi am devenit birocrat”.

„Nu mi-am dat seama (nu a fost intenţionat) că elevii mei se sting, le este frică de viitor şi că vor doar să fie mai ascultaţi de către adulţi. Am plâns cu ei, am plâns pentru ei. Dragi elevi, îmi cer scuze pentru că v-am tratat ca pe nişte probleme de rezolvat, îmi cer scuze că nu v-am ascultat tăcerile pline de frică, îmi cer scuze dacă nu am înţeles apatia zilelor voastre fără culoare. Dragi copii, nu trebuie să vă lăsăm să vă stingeţi. În final sunteţi viitorul nostru”, adaugă Sara Bartolomeo.

Profesoara se declară încă mişcată de ceea ce s-a întâmplat, conform Corriere: „Este important ca lumea adulţilor să înveţe să îşi recunoască păcatele şi să asculte de tineri, altfel riscăm să creăm o generaţie care ar putea să nu crească, mai ales în perioadele de educaţie online, în care copiii sunt privaţi de momente importante”.

Profesoara şi-a recunoscut greşeala şi sugerează că poate ar fi important ca alţi profesori să facă acelaşi lucru: „prea des, mai ales în această perioadă, avem tendinţa de a privi elevii mai degrabă ca pe nişte numere, nu ca pe oameni".