Libia: Acum 10 ani începea revoluţia ce a dus la moartea diactatorului Moammar Gadhafi. Un deceniu mai târziu ţara este încă în conflict

Marcarea aniversării de 10 ani a început marţi seara în capitala Tripoli, unde oamenii s-au adunat în piaţa principală a oraşului. Străzile şi pieţele cheie au fost curăţate şi decorate cu bannere şi fotografii care marcau aniversarea. Au avut loc festivităţi şi în alte oraşe din sud, relatează Associated Press.

Au existat, de asemenea, ceremenii şi în oraşul estic Benghazi, cunoscut cândva ca locul de naştere al răscoalei din 2011 a Libiei. Ţinând steaguri libiene în mână, oamenii s-au adunat în piaţa oraşului, în ciuda unui val de vreme rece care a lovit ţara săptămâna aceasta.

Primăvara arabă în Libia şi 10 ani de conflict

Libienii au ieşit în stradă în urmă cu 10 ani, la scurt timp după ce protestele au condus la răsturnarea lui Zine El Abidine Ben Ali din Tunisia şi a lui Hosni Mubarak în Egipt, în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Primăvara Arabă.

Protestele care au început în februarie 2011 au fost întâmpinate cu violenţă şi au devenit rapid un conflict armat, care, în urma unei campanii aeriene a NATO, a dus la decesul lui Muammar Al-Gaddafi. De atunci, Libia a fost cuprinsă de o luptă continuă pentru putere între tabere rivale care au încercat să umple locul lăsat liber de dicatatorul mort.

De atunci Libia a devenit unul dintre principalele conflicte, alături de Yemen şi Siria, rămase de la revoltele din 2011. În anii care au urmat înlăturării lui Gadhafi, ţara nord-africană a coborât în ​​haos şi a devenit un refugiu pentru militanţii islamici şi grupurile armate care supravieţuiesc prin jafuri şi trafic de persoane.

Ţara bogată în petrol a fost împărţită în ultimii ani între administraţii rivale: un guvern susţinut de ONU, dar slab la Tripoli - un oraş în mare parte controlat de o serie de facţiuni armate - şi un guvern din est al generalului Khalifa Haftar. Fiecare este susţinut de diferite guverne străine.

Au existat crize devastatoare de violenţă. Ultimul a început în aprilie 2019, când Haftar, care este susţinut de Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Rusia, a lansat o ofensivă pentru cucerirea capitalei Tripoli. Campania sa a eşuat după ce Turcia şi-a intensificat sprijinul militar pentru administraţia de la Tripoli cu sute de soldaţi şi mii de mercenari sirieni.

Luni de discuţii conduse de ONU au avut ca rezultat un acord în octombrie care a pus capăt ostilităţilor şi a solicitat retragerea tuturor forţelor şi mercenarilor străini în trei luni şi aderarea la un embargou al armelor, dispoziţii care nu au fost respectate.

Discuţiile au instituit, de asemenea, un forum de dialog politic libian, care la începutul acestei luni a numit un guvern interimar - un consiliu prezidenţial format din trei membri şi un prim ministru - care să conducă ţara prin alegeri, programate pentru 24 decembrie 2021.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat marţi, importanţa desfăşurării alegerilor şi implementarea acordului de încetare a focului, inclusiv retragerea forţelor străine din Libia. În prezent există în ţară cel puţin 20.000 de mercenari şi luptători străini, potrivit ONU.

Într-un raport care marchează aniversarea, Amnesty International şi-a reiterat solicitările de aducere în faţa justiţiei pe cei care au fost implicaţi în crime de război şi încălcări grave ale drepturilor omului în ultimii 10 ani.

"Cu excepţia cazului în care cei responsabili pentru încălcări sunt aduşi în faţa justiţiei, mai degrabă decât recompensaţi cu poziţii de putere, violenţa, haosul, abuzurile sistematice ale drepturilor omului şi suferinţa nesfârşită a civililor care au caracterizat Libia post-Gadhafi vor continua fără întrerupere", a declarat Diana Eltahawy, director regional adjunct al grupului.