Lideri ai lumii comemorează 100 de ani de la începutul Bătăliei de la Gallipoli - VIDEO

Autorităţile turce speră să transmită un mesaj de pace în cadrul ceremoniilor prevăzute timp de două zile pentru comemorarea acestei bătălii din Primul Război Mondial şi să sublinieze totodată importanţa ei patriotică înaintea alegerilor legislative de la 7 iunie.

Forţe Aliate din Australia, Marea Britanie şi Noua Zeelandă au purtat împotriva armatei otomane, susţinute de către germani, o campanie care s-a încheiat cu cea mai amară retragere a Aliaţilor din timpul războiului.

Însă centenarul este umbrit, în contextul în care la 24 aprilie începea campania de masacrare a armenilor în Imperiul Otoman.

Autorităţile armene, care consideră aceste masacre genocid, au acuzat Turcia că a devansat ceremoniile de la Gallipoli cu o zi, de pe 25 aprilie, pentru a ascunde o pagină neagră din istoria sa.

Premierul australian Tony Abbott şi moştenitorul Coroanei britanice, prinţul Charles, vor aduce, alături de oficiali turci, un omagiu miilor de oameni ucişi în lupte în ambele tabere.

"Fii naţiunii care au luptat unii împotriva altora, în tabere opuse, acum 100 de ani, se vor aduna sub acelaşi acoperiş pentru a transmite un mesaj de pace şi frăţie lumii", a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Într-o înregistrare video cu tentă naţionalistă, făcută publică de către preşedinţie înainte de aniversare, Erdogan recită o poezie scrisă de către poetul turc Arif Nihat Asya, pe fundalul unor imagini în care trupele otomane se roagă înainte de luptă.

O serie de ceremonii vor avea loc vineri la cimitire din peninsulă, iar Australia şi Noua Zeelandă vor sărbători Ziua Anzac (Corpul armatelor Australiei şi Noii Zeelande) sâmbătă.

Campania terestră a fost ordonată după ce forţele otomane au împiedicat nave aliate, în martie, să pătrundă în Dardanele.

După nouă luni de carnagiu, o perioadă în care mulţi au fost răpuşi atât de boli cât şi în lupte, ultimele trupe aliate au fost evacuate în ianuarie 1916, punând capăt unei campanii eşuate, care l-a costat pe Winston Churchill postul de prim lord al amiralităţii.

În timpul confurntărilor, cele două tabere au făcut schimb de alimente, iar "mehmetcik" (micii mehmeţi, militarii turci) şi "tommies" (Aliaţii) au dat dovadă de respect reciproc, potrivit unor mărturii.

- Naşterea Turciei moderne

Imperiul Otoman, care-şi trăia ultimele clipe, a fost înfrânt în Primul Război Mondial, împreună cu imperiul german, aliatul său.

Însă Bătălia de la Gallipoli este considerată un triumf al rezistenţei turceşti, care a împiedicat ocupaţia şi a pus bazele Turciei moderne, în 1923.

Unul dintre comandanţii-cheie aflaţi în subordinea generalului german Otto Liman von Sanders, locotenent-colonelul Mustafa Kemal, a fondat, ca Ataturk, statul turc modern şi este în continuare un simbol naţional.

Mustafa Kemal a mobilizat Regimentul 57 pentru a contracara atacul iniţial. "Presupun că nu este nimeni printre noi care n-ar vrea ca mai degrabă să moară decât să repete istoria ruşinoasă a Războaielor Balcanice", le-a spus el militarilor.

Aproape întregul regiment a fost distrus.

Pentru Australia şi Nouă Zeelandă, sacrificiul trupelor lor într-un conflict purtat foarte departe de casă a avut o importanţă uriaşă în construirea conştiinţelor naţionale ale celor două tinere naţiuni.

Câmpurile de luptă din Peninsula Gallipoli sunt, de ani buni, un loc de pelerinaj pentru numeroşi tineri "aussies" şi "kiwis", aflaţi în căutarea rădăcinilor naţiunilor lor.

Printre cei care au încercat să denunţe incompetenţa unora dintre comandanţii aliaţi s-a aflat şi tânărul corespondent de război Keith Murdoch, tatăl magnatului media Rupert Murdoch.