Lideri religioşi britanici îi cer lui Emil Boc să îşi schimbe politica faţă de romi

"Ca lideri religioşi în Marea Britanie, am vrea să vă cerem în regim de urgenţă să preîntâmpinaţi evacuările forţate ale comunităţilor de romi din Cluj-Napoca, oraşul românesc al cărui primar sunteţi", i se adresează semnatarii scrisorii lui Emil Boc, potrivit Daily Telegraph.

"Vă cerem, de asemenea, să luaţi măsuri imediate pentru a garanta dreptul la o locuinţă adecvată şi despăgubiri pentru familiile de romi care au fost evacuate forţat de pe strada Coastei în decembrie 2010 şi relocate la periferia oraşului, în condiţii improprii", adaugă ei.

În 17 decembrie 2010, autorităţile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuinţe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziţii date de primarul de atunci, Sorin Apostu.

Cei peste 350 de romi au fost mutaţi pe motiv că trăiau în locuinţe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care nu a oferit însă detalii la acea vreme privind decizia.

Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului şi a fost începută construcţia Campusului Teologic "Nicolae Ivan", care a fost inaugurat în 6 decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraş la groapa de gunoi de la Pata Rât.

Oamenii mutaţi lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari şi activişti pentru drepturile omului, au protestat faţă de evacuare în mai multe rânduri, ultima dată în 17 decembrie 2013.

Preşedintele interimar al Asociaţiei Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

"În Europa, mult prea frecvent romii au devenit victime ale unui sistem de educaţie segregat şi sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua. Ei sunt deseori victime ale evacuărilor forţate, fiind mutaţi din casele lor fără compensaţii adecvate şi fără o consultare reală, iar în unele cazuri lăsaţi pe străzi", adaugă liderii religioşi.

Aceştia îi cer lui Boc să realizeze cât de lipsite de umanitate sunt aceste acţiuni şi să ia măsuri pentru "reconstruirea relaţiei cu comunitatea romă din oraş, asigurându-se că fiecare cetăţean al municipiului Cluj-Napoca poate beneficia de dreptul la o locuinţă adecvată şi poate fi protejat de evacuări forţate".