Liderii europeni, aproape de un compromis pe tema bugetului UE

După mai mult de 15 ore de dezbateri, întâlniri bilaterale şi conversaţii private, şefii de stat şi de guvern nu au ajuns încă la un acord, dar par să se apropie de acesta.

Reuniunea celor 27 de membri, suspendată pe durata nopţii, urma să se reia la ora 05.30 GMT (07.30 ora României). Preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a anunţat că "lucrează la un acord" şi că va prezenta o nouă propunere de compromis.

Potrivit mai multor surse europene, nivelul autorizat de cheltuieli viitoare ar fi de 960 de miliarde de euro, iar cel al resurselor financiare efective pentru următorii şapte ani ar fi de 908 miliarde de euro, cu posibilitatea unei marje de manevră de 12 miliarde.

"Un compromis se schiţează încetul cu încetul. De acum pare posibil dar încă nu este (cazul)", a declarat o sursă franceză.

Potrivit mai multor surse europene, Herman Van Rompuy voia iniţial să propună o valoare autorizată a cheltuielilor viitoare de 960 de miliarde de euro şi o valoare de 913 miliarde pentru plăţile efective.

Preşedintele francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au convenit asupra acestor cifre miercuri seara, potrivit unui negociator. Dar Merkel şi premierul britanic David Cameron ar fi vorbit joi despre o valoare net inferioară pentru plăţile efective.

Hollande şi premierul italian Mario Monti au refuzat ca acordul final să fie dictat de Marea Britanie.

Potrivit unei surse europene, Monti a amintit, ca şi preşedintele Parlamentului European Martin Schulz, că menţinerea Marii Britanii în UE nu este garantată, după anunţul lui Cameron privind organizarea unui referendum pe această temă după 2015.

De la sosirea sa la Bruxelles, joi la prânz, premierul britanic s-a arătat foarte hotărât. "În noiembrie, cifrele prezentate erau cu adevărat foarte ridicate. Ele trebuie să coboare. Şi dacă nu se va întâmpla aşa, nu va exista niciun acord", a avertizat el.

Pentru a ţine cont de criză şi de austeritatea impusă în numeroase state membre, valorile prezentate în noiembrie de Van Rompuy sunt deja în scădere netă în raport cu cererile Comisiei Europene: 973 de miliarde pentru angajamente şi 943 de miliarde pentru plăţi efective. Această propunere a fost respinsă deja de Marea Britanie, dar şi de Germania, ţările nordice şi Olanda.

La rândul său, preşedintele francez François Hollande a avertizat că el va refuza un compromis dacă acesta "uită de agricultură şi ignoră relansarea". Premierul ceh, Petr Necas, s-a declarat pregătit să îşi exercite dreptul de veto faţă de o propunere "inacceptabilă" pentru dezvoltarea ţării sale.

Pentru a ajunge la o scădere substanţială a bugetului, fără a mai tăia şi mai mult de la politica agricolă comună, apărată de Franţa, şi de la fondurile de coeziune pentru regiunile cele mai sărace ale UE, cele mai multe tăieri urmează să fie operate la anvelopa cerută pentru infrastructuri. Aceasta ar urma să ajungă de la 40 la "mai puţin de 20 de miliarde de euro" în următorii şapte ani.

În orice caz, bugetul pentru perioada 2014-2020 va fi inferior valorii absolute a celui din perioada precedentă (2007-2013).

Parlamentul European ameninţă să respingă un acord încheiat pe astfel de baze. "Cu cât vă îndepărtaţi mai mult de propunerea Comisiei, cu atât este mai probabil ca decizia voastră să se lovească de un refuz în Parlamentul European", a avertizat preşedintele instituţiei, Martin Schulz. 

"Dacă vom continua aşa, cu angajamente mai mari decât cheltuielile reale, riscăm un deficit bugetar structural", a explicat el.