Liderii lumii se reunesc în a 68-a Adunare Generală a ONU, cu Siria în centrul dezbaterilor

Preşedintele american Barack Obama, care urmează să sosească la New York luni la prânz, preşedintele francez François Hollande şi numeroşi alţi şefi de stat şi miniştri vor începe să se succeadă, începând de marţi, la tribuna acestei a 68-a Adunări Generale, într-un cadru provizoriu, mai puţin impresionant decât hemiciclul obişnuit, aflat în reparaţii.

Noul preşedinte iranian Hassan Rohani, considerat un moderat, este foarte aşteptat. În ultimele zile, el a multiplicat declaraţii mai degrabă conciliante, salutând în particular tonul "pozitiv şi constructiv" al lui Obama. Statele Unite şi aliaţii lor au notat acest lucru, dar rămân prudenţi în continuare. În opinia Washingtonului, aceste declaraţii recente "nu sunt suficiente" pentru a răspunde îngrijorărilor comunităţii internaţionale cu privire la programul nuclear iranian.

Întâlnirea prevăzută marţi între Rohani şi Hollande este o premieră din 2005 încoace. Contacte la acest nivel între Iran şi occidentali sunt rare, în urma Revoluţiei islamice din 1979.

În paralel, în cadrul Adunării, marile puteri vor continua, în culise, negocieri cu privire la criza majoră a momentului, şi anume războiul din Siria, care s-a soldat cu peste 110.000 de morţi începând din martie 2011 şi până în prezent.

Washingtonul, Parisul şi Londra - pe de o parte - şi Moscova - de cealaltă - au poziţii opuse, de zece zile, în privinţa mijloacelor de punere în aplicare a unui plan de eliminare a armelor chimice pe care Damascul este acuzat, de către occidentali, că le-a folosit împotriva populaţiei.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a acuzat duminică Statele Unite că exercită un "şantaj" asupra Rusiei, cu scopul ca aceasta să accepte o rezoluţie cu caracter constrângător împotriva aliatului său de la Damasc.

În cazul în care poziţiile se apropie, Consiliul de Securitate al ONU ar putea să adopte o rezoluţie în cursul acestei săptămâni şi să iasă, astfel, din paralizia în care se află în privinţa crizei siriene.

- Ajutorul public destinat dezvoltării, în scădere

Ziua de luni este consacrată în principal reuniunilor la nivel înalt pe tema mijloacelor prin care să fie atinse obiectivele dezvoltării durabile stabilite de către ONU, dar şi aducerii păcii în Republica Democratică Congo (RDC).

În estul RDC, o regiune bogată în resurse miniere, se înfruntă armata congoleză, susţinută de către Căştile Albastre din cadrul MONUSCO, şi rebeli din cadrul mişcării M23. Civili, goniţi din locuinţe şi victime ale unor abuzuri, sunt principalele victime ale acestor confruntări. Rebelii au pierdut teren la sfârşitul lui august, dar continuă să ameninţe Goma, o capitală de provincie.

Negocieri de pace între Kinshasa şi M23, lansate pe 10 septembrie la Kampala, trenează. ONU şi Kinshasa acuză Rwanda şi Uganda vecine că susţin militar M32, lucru dezminţit de cele două ţări.

Emisarul ONU pentru Marile Lacuri Mary Robinson se întâlneşte, tot luni, cu miniştri ai marilor puteri şi ţărilor din regiune, care au semnat în februarie, la Addis Abeba, un acord-cadru menit să pacifice RDC.

În 2000, ONU a stabilit ca Obiectiv al Mileniului pentru Dezvoltare (OMD) reducerea sărăciei şi ameliorarea accesului la îngrijiri, apă şi educaţie în lume, al cărui prim termn-limită expiră în 2015.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon urmează să prezinte luni stadiul progreselor înregistrate şi să îi încurajeze pe şefii de stat şi miniştri să îşi intensifice eforturile.

Conform unui raport de etapă întocmit recent de ONU, calificat drept "controversat" de către Ban Ki-moon, ajutorul public destinat dezvoltării a scăzut anul trecut, pentru al doilea an consecutiv, din cauza crizei economice, iar medicamentele esenţiale sunt în continuare prea scumpe în ţările aflate în curs de dezvoltare.