Liderii mondiali critică Rusia din cauza invaziei din Ucraina şi a planurilor de referendum

În această mişcare aparent coordonată, figurile pro-ruse au anunţat referendumuri pentru 23-27 septembrie în provinciile Luhansk, Doneţk, Kherson şi Zaporojia, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, o suprafaţă de mărimea Ungariei.

"Ruşii pot face ce vor. Nu va schimba nimic", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, ca răspuns la întrebările reporterilor la Naţiunile Unite, unde liderii soseau pentru o reuniune a Adunării Generale dominată de războiul din Ucraina.

Într-un tweet, el a adăugat: "Ucraina are tot dreptul să-şi elibereze teritoriile şi va continua să le elibereze indiferent ce are de spus Rusia".

Dacă planul referendumului "nu ar fi fost atât de tragic, ar fi fost amuzant", a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron reporterilor înainte de adunarea ONU de la New York.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Putin va renunţa la "ambiţiile sale imperiale", care riscă să distrugă Ucraina şi Rusia, doar dacă va recunoaşte că nu poate câştiga războiul. "Acesta este motivul pentru care nu vom accepta nicio pace dictată de Rusia şi de aceea Ucraina trebuie să fie capabilă să respingă atacul Rusiei", a declarat Scholz în primul său discurs în faţa Adunării Generale.

Premierul japonez Fumio Kishida a declarat în faţa adunării că credibilitatea ONU este în pericol din cauza invaziei Rusiei, membru permament al Consiliului de Securitate, şi că sunt necesare reforme ale CSONU. "Invazia Rusiei în Ucraina este un comportament care calcă în picioare filozofia şi principiile Cartei ONU ... Nu ar trebui să fie niciodată tolerat", a declarat Kishida.

Reformularea luptelor din teritoriile ocupate ca fiind un atac împotriva Rusiei ar putea oferi Moscovei o justificare pentru a-şi mobiliza cele 2 milioane de rezervişti. Până acum, Moscova nu a dispus mobilizarea generală, în ciuda pierderilor tot mai mari.

Consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că Washingtonul este la curent cu rapoartele potrivit cărora Putin ar putea lua în considerare posibilitatea de a ordona o mobilizare. Acest lucru nu ar face nimic pentru a submina capacitatea Ucrainei de a respinge agresiunea rusă, a declarat Sullivan, adăugând că Washingtonul a respins "fără echivoc" orice astfel de referendumuri.

Rusia consideră deja Luhansk şi Doneţk, care împreună formează regiunea Donbas, ocupată parţial de Moscova în 2014, ca fiind state independente. Ucraina şi Occidentul consideră că toate părţile din Ucraina deţinute de forţele ruseşti sunt ocupate ilegal.

Rusia deţine în prezent aproximativ 60% din Doneţk şi a capturat aproape tot Luhanskul până în iulie, după progrese lente în timpul unor luni de lupte intense.

Aceste câştiguri sunt acum ameninţate după ce forţele ruse au fost alungate luna aceasta din provincia vecină Harkov, pierzând controlul asupra principalelor linii de aprovizionare pentru o mare parte din liniile de front din Doneţk şi Luhansk.

"Situaţia de pe front indică în mod clar că iniţiativa este de partea Ucrainei", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un discurs video publicat miercuri dimineaţă.

Poziţia Ucrainei nu s-a schimbat din cauza "unor zgomote" din partea Rusiei, a adăugat Zelenskiy, făcând referire la referendumuri.

În Herson, unde capitala regională este singurul oraş important pe care Rusia l-a capturat până acum intact de la invazie, Ucraina a lansat o contraofensivă majoră.

În sud, Rusia controlează cea mai mare parte din Zaporojia, dar nu şi capitala regională.