Liderii NATO au adoptat decizii cruciale la "unul dintre summiturile cele mai importante"

Aceste decizii foarte aşteptate i-au permis secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, să vorbească despre "unul dintre summiturile cele mai importante din istoria" Alianţei Nord-Atlantice, care va avea o nouă strategie pentru următorul deceniu şi o transformare profundă a structurii sale de comandament.

Cei 28 de şefi de state şi de Guvern, reuniţi pentru două zile la Lisabona, au aprobat o strategie de retragere a majorităţii celor 150.000 de militari, pe măsură ce responsabilitatea operaţiunilor de luptă va fi transferată armatei afgane, şi s-au angajat să susţină pe termen lung Guvernul de la Kabul.

"Am lansat procesul prin care poporul afgan va redeveni stăpân al propriei sale case", a subliniat Rasmussen.

Transferul responsabilităţii ar urma să înceapă cel târziu în vara lui 2011 şi va continua până la sfârşitul lui 2014.

Preşedintele american, Barak Obama, a afirmat că NATO a reuşit să oprească elanul talibanilor. Un reprezentant al Casei Albe a recunoscut însă că "lupte dure" urmează în continuare pentru ţările ISAF, forţa internaţională comandată de NATO, în timp ce talibanii au promis din nou înfrângerea operaţiunii aliate.

"Dacă talibanii sau altcineva se aşteaptă să ne vadă în afară, pot să uite asta. Vom rămâne cât timp va fi nevoie pentru a termina treaba", a afirmat Rasmussen.

În acelaşi timp, unul dintre aliaţii cei mai apropiaţi ai Washingtonului, Marea Britanie, s-a angajat, prin intermediul premierului David Cameron, să-şi retragă toate trupele de luptă până în 2015. Cu 10.000 de militari, contingentul britanic este al doilea ca importanţă în Afganistan.

Rasmussen a subliniat că a fost încheiat cu preşedintele afgan, Hamid Karzai, un "parteneriat pe termen lung care va dura dincolo de misiunea noastră de luptă".

În perioada de tranziţie, în loc să fie în prima linie, trupele internaţionale vor exercita din ce în ce mai mult un rol de sprijin şi de instrucţie militară în favoarea armatei afgane. Dar ele vor continua să-l exercite şi după 2014, a adăugat el.

Un alt eveniment important al zilei, summitul NATO-Rusia, a permis liderilor occidentali să obţină un semnal clar din partea Moscovei, de sprijin pentru politica lor afgană.

"Securitatea noastră este indivizibilă", a declarat Rasmussen în faţa celor 29 de participanţi, între care preşedintele american, Barack Obama, şi omologul său rus, Dmitri Medvedev.

Ultimul summit NATO-Rusia s-a desfăşurat la Bucureşti în aprilie 2008, dar războiul ruso-georgian din luna august a aceluiaşi an a provocat suspendarea cooperării între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova, înainte ca părţile să accepte să o relanseze în 2009.

Un acord cu Rusia care ameliorează tranzitul feroviar al echipamentelor destinate trupelor NATO din Afganistan, pe teritoriul rus şi al republicilor din Asia Centrală, a fost încheiat, iar circa 21 de elicoptere ruseşti de transport vor fi furnizate Afganistanului, odată stabilită finanţarea.

Moscova a acceptat de asemenea să relanseze cooperarea, suspendată de la începutul lui 2008, privind un program de protecţie împotriva rachetelor a militarilor aflaţi în operaţiuni.

Dar în primul rând, în pofida neîncrederii sale tradiţionale faţă de tot ce ar putea ameninţa forţa sa de disuasiune nucleară, Rusia a acceptat ideea de a coopera la scutul antirachetă, menit să protejeze teritoriul european.

"Avem proiecte ambiţioase, vom coopera pe toate fronturile, inclusiv asupra apărării antirachetă europene", a declarat Medvedev, considerând încheiată "perioada foarte dificilă de tensiune" pe care au traversat-o NATO şi Rusia.

Pe de altă parte, preşedintele rus a făcut apel la Senatul american să dea dovadă de "responsabilitate" ratificând Tratatul ruso-american de dezarmare nucleară START, avertizând cu privire la o "reciprocitate" a poziţiei ruse.

Anterior, preşedintele american a dat asigurări că a obţinut un sprijin amplu din partea aliaţilor săi din NATO pentru ratificarea tratatului, "element crucial pentru securitatea europeană şi americană".

De altfel, cu câteva ore mai devreme, şefa diplomaţiei daneze, Lene Espersen, însoţită de omologii săi lituanian, leton, ungar, norvegian şi bulgar, l-a susţinut pe Obama, la finalul unei conferinţe de presă a Casei Albe.

"Dorim cu adevărat să insistăm asupra faptului că pentru noi este vorba chiar despre securitatea Europei", a afirmat Espersen, adăugând că un eşec al ratificării ar fi un "real revers pentru securitatea europeană". Ea şi cei cinci omologi au dat asigurări că demersul lor nu a fost orchestrat de Washington.

O mare parte dintre republicanii din Senat blocherază ratificarea Tratatului START, semnat în aprilie de Obama şi Medvedev, la Praga. Acesta prevede o reducere cu 30 la sută a numărului de focoase nucleare deţinute de cele două superputeri atomice şi verificări reciproce mai transparente.