Liderii NATO se întâlnesc la Washington. Ce obţine România de la acest Summit şi care este agenda reuniunii

Astăzi începe un summit istoric al Alianţei Atlanticului de Nord, la 75 de ani de la înfiinţare, cu un război la porţile Europei declanşat de Rusia, cu provocări de securitate în Balcanii de Vest, în Orientul Mijlociu şi în regiunea Asia – Pacific. Summitul NATO este important şi prin contextul politic, rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA ar putea influenţa sprijinul Washingtonului pentru statele aliate şi pentru Ucraina.

Care este agenda reuniunii NATO şi care sunt mizele participanţilor?

De la ora 20:15, ora României, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, va participa la Forumul Industriei de Apărare, iar la miezul nopţii va avea loc aniversarea a 75 de ani de NATO. Tot atunci, Preşedintele Joe Biden va ţine un discurs, fiind gazda acestui eveniment. Miercuri şi joi vor avea loc trei renuniuni la cel mai înalt nivel, unde se vor lua cele mai importante decizii. Se vor adopta mai multe documente oficiale, printre care Declaraţia Summit-ului şi o declaraţie a Consiliului NATO pentru Ucraina.

Miza acestui Summit va fi Ucraina. Liderii ţărilor vor adopta un plan spre aderare. Ucraina nu este invitată la acest Summit, pentru că este în război, dar vrea o siguranţă de aderare. Preşedintele Biden a anunţat că se va întâlni cu Zelenski.

Cu ce obiective merge delegaţia română la Washington?

România a cerut aceleaşi lucruri la ultimele Summit-uri: creşterea trupelor armate de pe teritoiul României şi întărirea securităţii la Marea Neagră. Obţinem aceste lucruri, pas cu pas. De asemenea, România mai vrea şi repornirea industriei de apărare şi sprijinirea ţărilor vulnerabile, cu referire la Republica Moldova.

Sumitul NATO- agendă completă

Cel mai important subiect al summitului va fi, cum era de aşteptat, Ucraina. Jens Stoltenberg a transmis, la conferinţa de presă avută înainte de summit, că se aşteaptă ca şefii de state şi de guvern să aprobe un ajutor substanţial pentru Ucraina. De asemenea, acesta a subliniat că NATO va prelua coordonarea majorităţii asistenţei internaţionale în securitate, printr-un general cu trei stele şi alte sute de angajaţi la sediul NATO din Germania şi la punctele logistice din estul Alianţei.

Jens Stoltenberg a vorbit şi despre problema semnalată de preşedintele Zelenski, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg, săptămâna trecută: timpul de livrare a ajutoarelor militare. Secretarul General a precizat că va cere aliaţilor să grăbească acest proces şi că se aşteaptă şi ca aceştia să convină asupra unui ajutor financiar pentru Ucraina. Mai mult decât atât, sunt aşteptate semnări de acorduri bilaterale şi soluţii pentru întărirea interoperabilităţii militare.

Cât despre aderarea Ucrainei la NATO, acesta a sugerat că acest lucru nu se va întâmpla acum sau în viitorul apropiat, spunând că Ucraina doar „se apropie de NATO”. De altfel, şi preşedintele Zelenski declara, în urmă cu câteva zile, că SUA mai ales nu cred, în acest moment, că Ucraina este pregătită să intre în NATO şi că se aşteaptă întâi câştigarea războiului, aceasta fiind una dintre precondiţiile aderării.

La summitul din această săptămână, aliaţii îşi vor arăta susţinerea şi pentru un plan de întărire a cooperării industriale transatlantice în apărare şi de creştere a producţiei de armament.

În acest moment,  23 de state din 32 cheltuiesc cel puţin 2% din PIB pentru apărare şi se aşteaptă creşterea acestui număr de aliaţi. Alte subiecte care vor fi discutate la summit sunt parteneriatele globale şi ameninţarea reprezentată de China.

Însă acest summit are loc şi într-un an în care s-au petrecut şi urmează să se petreacă şi schimbări politice, iar printre cele mai importante astfel de evenimente se numără alegerile prezidenţiale din SUA. De la dezbaterea Trump-Biden, care a avut loc în urmă cu o săptămână, de la Washington s-au auzit mai multe voci care s-au arătat îngrijorate de posibila câştigare a alegerilor de către Trump, care ar crea preocupări  nu doar pentru viitorul SUA în Alianţă, ci şi pentru sprijinul faţă de Ucraina şi relaţia cu state precum Rusia, Iran şi China. Invitat la „Face the Nation”, duminică seara, Jens Stoltenberg a fost întrebat ce părere are despre posibilele schimbări de la Casa Albă şi despre cum este văzut Joe Biden în rândul aliaţilor NATO.

„Cred că este important pentru NATO să stea departe de aceste discuţii interne. Acestea sunt, desigur, importante pentru SUA, dar NATO ar trebui să nu ia parte la aşa ceva. Ce contează pentru NATO sunt deciziile, ce facem împreună. Şi, de exemplu, pe cheltuielile în apărare - o problemă mare pentru SUA pentru mulţi ani, cu diferiţii preşedinţi pe care i-a avut - când ne-am luat angajamentul, acum 10 ani, să creştem cheltuielile, doar trei aliaţi dedicau 2% din PIB pentru apărare. Anul acesta, sunt 23 de state cu o creştere doar în 2024 de 18% în Europa şi Canada şi un record de investiţii pentru aliaţii europeni”, a spus Stoltenberg.

Stoltenberg a vorbit la „Face the Nation” şi despre vizita prim-ministrului Viktor Orban în Rusia. Întrebat dacă NATO este afectată că Orban acţionează pe cont propriu de multe ori, secretarul general a spus că: „Nu, pentru că putem să luăm decizii despre cum să ne arătăm sprijinul faţă de Ucraina, pentru că toţi vrem pace. Răspunsul a fost întotdeauna că încheierea războiului înseamnă şi pierderea războiului. Însă, asta nu înseamnă pace, înseamnă ocupaţie. Aşadar, avem nevoie de pace, iar singura modalitate de a ajunge la pace este să îl convingem pe preşedintele Putin că nu poate câştiga pe front, că trebuie să se aşeze la masă şi să accepte o soluţie în care Ucraina rămâne un stat independent şi suveran în Europa. Iar singura modalitate de a-l convinge pe Putin că nu va câştiga pe front este prin susţinerea militară a Ucrainei”.