Liderul extremei drepte din Olanda lansează atacuri la adresa Europei înaintea alegerilor legislative

"Având în vedere criza economică, Europa a fost o temă uşoară", a declarat pentru AFP Claes de Vreese, profesor de comunicare politică la Universitatea din Amesterdam, aducând în discuţie "oportunismul". "Retorica a rămas aceeaşi, numai inamicul s-a schimbat!", a adăugat acesta.

Considerat urmaş al lui Pim Fortuyn, un populist asasinat în 2002, Wilders cere ca Olanda să abandoneze moneda europeană unică, să iasă din Uniunea Europeană şi din spaţiul Schengen şi să înceteze să contribuie la ajutorul financiar destinat ţărilor din sudul Europei.

Geert Wilders, lider al Partidul Libertăţii (PVV), a provocat căderea guvernului minoritar condus de Mark Rutte, pe care îl susţinea în Parlament, după eşecul negocierilor cu privire la reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3 la sută din PIB. Deputatul a refuzat atunci să aprobe un buget de austeritate impus, după părerea lui, prin "dictatele Bruxelles-ului".

"Pierderea suveranităţii, faptul de a nu mai fi stăpân în propria ţară sunt teme care cadrează perfect cu ideologia sa", explică Bert van den Braak, cercetător în domeniul ştiinţelor politice la Universitatea Leiden (vest).

"Această temă îi dă mai multe şanse decât în cazul în care rămânea axat pe dezbaterea referitoare la islam", a adăugat Van den Braak. "Cunoaşteam acel discurs, Wilders trebuia să vină cu ceva nou."

Trăind permanent pub protecţia poliţiei, Geert Wilders luptă împotriva a ceea ce el numeşte "islamizarea Olandei", cerând, totodată, interzicerea Coranului şi a portului vălului islamic. Declaraţiile sale i-au adus, de altfel, şi un proces pentru incitare la ură, însă justiţia l-a considerat nevinovat.

Cu o săptămână înainte de alegerile legislative de la 12 septembrie, sondajele arată că formaţiunea lui Wilders ar putea obţine între 15 şi 19 mandate dintre cele 150 ale Camerei inferioare a Parlamentului olandez.

Analiştii amintesc că PVV, creat în 2006, nu era creditat decât cu 18 locuri în sondajele realizate înaintea alegerilor de la 9 iunie 2010. Extrema dreaptă a obţinut însă 24 de locuri, devenind a treia forţă politică din ţară.