Lituania a înfiinţat o forţă de reacţie rapidă pentru a răspunde ameninţărilor neconvenţionale

Aproximativ 2.500 de militari lituanieni, adică aproximativ o treime ai armatei acestei ţări, vor fi puşi în stare de alertă, începând din noiembrie, pentru a preveni un eventual "război hibrid", care implică lansarea de atacuri neconvenţionale prin interpuşi, precum în estul Ucrainei, a anunţat un oficial militar lituanian de rang înalt.

"Trebuie să sporim imediat disponibilitatea noastră pentru acţiuni militare neplanificate pe timp de pace", a declarat pentru presă general-maiorul Jonas Vytautas Zukas.

Noile ameninţări includ "manipularea unor minorităţi naţionale, provocări, atacuri purtate prin grupări armate care nu aparţin unui stat, trecerea ilegală a fontierelor, încălcări ale procedurilor militare de tranzit", a adăugat el.

Între două şi 24 de ore ar fi suficiente pentru ca noua forţă de reacţie rapidă să fie pe deplin operaţională.

De asemenea, Ministerul lituanian al Apărării a depus luni o lege care îi permite preşedintelui să autorizeze mobilizarea unor forţe armate într-un anumit teritoriu fără instituirea legii marţiale în prealabil.

Lituania a anunţat deja la începutul lui octombrie creşterea cu o treime a bugetului Apărării pentru 2015.

După alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, în martie, Polonia şi ţările baltice au devenit îngrijorate în legătură cu asigurarea securităţii lor.

La summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Newport (Ţara Galilor), la începutul lunii septembrie, NATO a anunţat menţinerea unei "prezenţe continue" în regiune, în special datorită creării unei forţe foarte reactive.

La fel ca Ucraina, Lituania a făcut parte din Uniunea Sovietică până în 1990, dar, spre deosebire de această ţară, statul baltic a aderat la Uniunea Europeană şi la NATO în 2004 şi şi-a asigurat protecţia în virtutea articolului 5 al Alianţei Atlantice.

Minoritatea rusofonă reprezintă 5% din cei trei milioane de locuitori ai Lituaniei.