Preşedintele rus Vladimir Putin spune că menţine relaţii de lucru „cu mulţi omologi, inclusiv Macron”, scrie Tass, referindu-se la conferinţa de presă de la finalul întâlnirii dintre preşedintele rus şi omologul său din Belarus, Alexander Lukaşenko.
În timpul vizitei sale la Minsk, Putin a făcut presiuni pe Lukaşenko să accepte să trimită trupe belaruse în război împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, preşedintele Belarusului nu doreşte cu adevărat să facă acest pas. Acest lucru este susţinut de Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, după cum a raportat Ukrinform.
Rusia şi Belarus au convenit să continue exerciţiile militare comune, a subliniat preşedintele rus Vladimir Putin, vorbind la conferinţa de presă după lunga conversaţie pe care a avut-o cu omologul său din Belarus, Alexander Lukaşenko. În cadrul întâlnirii s-au discutat, printre altele, aspecte legate de crearea unui spaţiu comun de apărare între cele două ţări.
Plafonul preţului gazelor este „inacceptabil”, pentru că este „un atac asupra pieţei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, asigurând că va exista un „răspuns adecvat” de la Moscova.
Preşedintele rus Vladimir Putin a amânat de trei ori invazia Ucrainei, care a avut loc pe 24 februarie, a declarat Vadim Skibiţki, membru al serviciilor secrete militare ucrainene. Înainte de invazie, Putin s-a consultat pe îndelete cu şeful Statului Major, Valeri Gerasimov, şi cu ministrul Apărării, Serghei Şoigu, şi „a amânat ofensiva de trei ori”, cel mai recent, la mijlocul lunii februarie, a scris Skibiţki pe site-ul de informaţii militare, relatează Ukrinform. Atunci, serviciile ruse ale FSB „au fost cele care l-au împins pe Gerasimov să invadeze. Ruşii erau siguri că au făcut suficiente pregătiri, pentru că au investit resurse enorme în ei”. Cu toate acestea, Statul Major rus, a remarcat Skibiţki, a apreciat greşit evaluările sale, atât de mult încât forţele armate ruse au primit provizii de alimente, muniţie şi benzină pentru „doar trei zile”.
Astăzi, de Sfântul Nicolae, luminile celui mai simbolic brad de Crăciun al Ucrainei au fost aprinse în Piaţa Sofia din Kiev. Are 12 metri înălţime, în loc de cei 31, de anul trecut. Pe ramuri sunt porumbei albi, o imagine a păcii şi un înger mare galben şi albastru (culorile ţării).
The main Christmas tree of the country was lit in Kiev! pic.twitter.com/6lO49hEkS6
— Geo_monitor (@colonelhomsi) December 17, 2022
Potrivit unor surse europene, la Consiliul Afaceri Energetice a fost găsit un acord politic privind plafonul de preţ de 180 de euro pe megawat oră.
Canada a iniţiat un sechestru pe active de 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd, companie deţinută de oligarhul rus Roman Abramovici. Anunţul a fost furnizat de Global Affairs Canada, citând Ministerul de Externe. Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea până la invazia rusă a Ucrainei, are paşapoarte israeliene şi ruseşti, dar, conform diverselor surse, şi portughez, şi lituanian. Activele sale au fost îngheţate în Marea Britanie şi SUA şi ar fi ales să transfere proprietăţile rămase în Turcia, spun zvonurile din ultimele zile.
Cooperarea economică este „prioritatea” în relaţiile dintre Rusia şi Belarus, a afirmat Vladimir Putin, care s-a întâlnit, la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, potrivit Tass.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi Alexander Lukaşenko vor discuta o serie de subiecte la întâlnirea de la Minsk, inclusiv implementarea programelor de integrare şi probleme militare, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Tass. „Astăzi vom avea ocazia să facem un bilanţ al celor mai presante probleme comerciale şi bineînţeles militare, având în vedere situaţia turbulentă şi haotică care ne înconjoară”, a spus Peskov.
Preşedintele rus Vladimir Putin a aterizat pe aeroportul din Minsk, unde a fost întâmpinat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, transmite agenţia de ştiri bielorusă BeLta. Summitul dintre cei doi preşedinţi va avea loc la Palatul Independenţei din Minsk. Programul summit-ului implică şi miniştri, şefi de ministere şi departamente din cele două ţări, pentru a examina „cele mai stringente probleme ale integrării Belarus-Rusia”. După care va avea loc o întâlnire faţă în faţă Putin-Lukaşenko, urmată de o întâlnire a celor doi preşedinţi cu jurnalişti acreditaţi.
Rusia menţine până la 8 nave pregătite pentru luptă în Marea Neagră, relatează Ukrinform, citând Marina ucraineană. Alte 9 ar fi poziţionate în Marea Mediterană, inclusiv cinci port-rachete.
Consilierul prezidenţial al Kievului, Mihailo Podoliak, a declarat că Ucraina „nu se va preda şi nici nu va respecta ultimatumurile Rusiei”. El a scris mesajul într-un tweet adresat partenerilor europeni. „Sfârşitul războiului poate fi grăbit doar prin creşterea aprovizionării cu artilerie şi tancuri”, adaugă el în tweet.
Kremlinul a respins ideea că vizita la Minsk a preşedintelui rus Vladimir Putin are ca scop împingerea Belarusului să asume un rol mai activ în conflictul din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit ştirea „nefondată” şi „prostie”. Putin este aşteptat astăzi la Minsk pentru ceea ce va fi prima sa vizită în mai bine de trei ani.
„Indiferent cine sau ce încearcă să convingă Minsk să facă ceva, nu îi va ajuta. Armata noastră se pregăteşte pentru toate scenariile posibile de apărare”, a declarat preşedintele Ucrainei într-un discurs în format video pe 18 decembrie.
Electricitatea a fost restabilită pentru nouă milioane de ucraineni, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski.
La 17 decembrie, Zelenski a declarat că electricitatea a fost restabilită pentru aproape şase milioane de ucraineni.
În dimineaţa zilei de 16 decembrie, Rusia a lansat al şaptelea atac cu rachete la scară largă asupra Ucrainei, vizând infrastructura energetică din întreaga ţară.
Ministrul de externe Dmytro Kuleba a criticat decizia FIFA de a respinge cererea preşedintelui Volodimir Zelenski de a transmite un „mesaj de pace” în timpul finalei Cupei Mondiale de fotbal din Qatar.
Decizia FIFA „a arătat ipocrizia sub numele de
„Organizaţiile sportive mondiale şi oficialii s-au acoperit cu această sintagmă pentru prea mult timp. De fapt, laşitatea a stat întotdeauna în spatele ei”, a spus Kuleba.
Rusia a transferat cel puţin 50 de camioane militare Ural în Belarus pe 16 decembrie, a raportat pe 18 decembrie Hajun din Belarus, un organism de supraveghere care monitorizează mişcările trupelor ruseşti.
Un alt convoi de 30 de camioane fusese deja transferat în Belarus la 11 decembrie, potrivit Hajun.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul Aleksandr Lukaşenko ar urma să discute despre „continuarea agresiunii împotriva Ucrainei” şi „implicarea mai largă” a armatei bieloruse în război la întâlnirea lor planificată pentru 19 decembrie, potrivit unui general ucrainean, citat de Kyiv Independent.
Belarus a participat la agresiunea Rusiei, permiţând Rusiei să folosească teritoriul său pentru atacuri împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, trupele belaruse nu au fost trimise încă în Ucraina.
La 9 decembrie, ministrul rus al apărării, Şoigu, a vizitat Belarus, în timp ce Minsk şi Moscova au semnat un protocol clasificat privind securitatea regională.
Potrivit lui Andriy Yusov, purtător de cuvânt al Direcţiei de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării, este posibil ca vizita lui Şoigu la Minsk să fi avut ca scop să exercite presiuni asupra trupelor belaruse pentru ca acestea să se alăture invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Cu toate acestea, Institutul pentru Studiul Războiului a notat la data 13 decembrie că este puţin probabil ca Belarus să invadeze Ucraina din cauza posibilităţii unor noi tulburări interne în cazul în care aparatul său de securitate este slăbit prin participarea la un război costisitor în Ucraina.