„O echipă de soldaţi din forţele aeriene de la Kiev a părăsit Ucraina pentru a începe antrenamentul în utilizarea sistemului franco-italian de apărare aeriană Samp-T”, a afirmat comandantul Forţelor Aeriene Ucrainene, Mikola Oleşciuk, citat de ziarul Kiev Independent. Se estimează că instruirea în utilizarea sistemului de apărare aeriană cu rază medie va fi finalizată în primăvară, a adăugat Oleşciuk.
O rachetă rusă a lovit Universitatea Beketov din Harkov şi, potrivit rectorului, trei etaje ale universităţii ar fi fost distruse de explozie. „Clădirea principală a fost lovită direct, ferestrele şi uşile au sărit în aer”.
Armata rusă bombardează oraşul Harkov şi alte părţi ale regiunii din estul Ucrainei încă din această dimineaţă, susţine şeful administraţiei militare regionale, Oleg Sinegubov.
Bilanţul raidului este de cinci răniţi: un agent de pază, un bărbat de 58 de ani, două femei de 54 de ani şi o altă persoană de 83 de ani.
S-au auzit explozii la Herson şi Ochakiv, în regiunea Mikolaiv, scrie portalul ucrainean Suspilne. „S-au auzit explozii la Ochakiv şi, de asemenea, la Herson”, se spune în ştire.
Uniunea Europeană nu şi-a exprimat niciodată intenţia de a trimite trupe în Ucraina şi de a lua parte la conflictul cu Rusia, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în timpul unui interviu pentru ziarul spaniol El Paìs. „Cred că Ucraina trebuie să fie ajutată în toate modurile posibile”, a precizat Borrell, amintind însă că Uniunea Europeană nu este o entitate beligerantă.
„În aproape un an de război în Ucraina, peste 500 de clădiri religioase au fost devastate”, anunţă arhiepiscopul major al Kievului, Sviatoslav Şevciuk, în informarea făcută cu privire la distrugerea clădirilor religioase provocate de război.
„Majoritatea clădirilor de cult distruse sunt cele ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. Biserica noastră a pierdut 17 clădiri, în timp ce Biserica Romano-Catolică a pierdut 12. Inamicul încearcă să distrugă tot ceea ce poate oferi un spaţiu locuibil, mai ales în teritoriile ocupate”, continuă Şevciuk.
Rolul lui Oleksii Reznikov de ministru al Apărării al Ucrainei este în pericol, post din care ar putea fi demis săptămâna viitoare, scrie ziarul ucrainean Ukrainska Pravda.
El ar putea fi înlocuit de Kirilo Budanov, şeful agenţiei de informaţii militare ucrainene Hur, potrivit unor surse. „Nu am avut nicio discuţie despre demisia mea din această funcţie”, a spus Reznikov, într-un interviu acordat Ukrainska Pravda, care va fi publicat în curând.
O sursă anonimă a confirmat pentru Kyiv Independent că Reznikov este foarte probabil să fie înlocuit în curând, dar ar putea primi un nou loc de muncă, poate ca ministru al Justiţiei. Iar asta pentru că nimeni de la biroul prezidenţial nu are îndoieli că Reznikov trebuie să rămână în guvern.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a revocat cetăţenia mai multor politicieni pro-ruşi. „Astăzi am semnat câteva documente pentru a merge mai departe ca să protejăm şi să curăţăm statul nostru de cei care sunt de partea agresorului”, a spus Zelenski, în discursul său. Printre aceşti politicieni se numără şi fostul ministru al Educaţiei şi Ştiinţei, Dmitro Tabacnik, fostul prim-ministru şi şef al administraţiei Ianukovici, Andri Kliuiev, şi fostul ministru de Interne, Vitali Zaharcenko, potrivit agenţiei de presă ucrainene Rbc.
Numărul persoanelor rănite în atacul cu rachetă care a lovit centrul Harkivului în această dimineaţă a crescut la cinci. O femeie a fost dusă de urgenţă la cea mai apropiată unitate sanitară.
În zona de nord a lui Bahmut au loc lupte aprige pentru fiecare stradă şi casă, iar ucrainenii nu se retrag, a relatat fondatorul companiei de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, negând informaţiile vehiculate în presa rusă, anume că trupele Kievului se retrag din oraşul din Donbas. „Se luptă până la capăt”, a reiterat el. Vineri, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a dat asigurări că soldaţii săi vor lupta cât vor putea, dar situaţia devine din ce în ce mai grea.
În ultimele zile, au sosit întăriri pentru trupele ruse adunate în jurul oraşului. În cazul unei cuceriri, acesta ar fi primul obiectiv strategic major atins de soldaţii Moscovei începând din vară.
Preşedintele rus Vladimir Putin „nu mi-a făcut niciodată nicio ameninţare la adresa mea sau a Germaniei”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz într-un interviu acordat Bild am Sontag, într-o referire la afirmaţiile fostului prim-ministru britanic Boris Johnson că şeful Kremlinului a ameninţat într-un apel telefonic că va executa asupra Regatului Unit un atac cu rachete.
Două rachete ruseşti au aterizat în centrul oraşului Harkov, iar una a lovit o clădire rezidenţială. Despre aceasta a relatat primarul oraşului din estul Ucrainei, Ihor Terekhov, precizând că „în clădirea de locuinţe a izbucnit un incendiu şi o persoană a fost rănită”.
„În timp ce mai multe rute alternative de aprovizionare din întreaga ţară rămân disponibile forţelor ucrainene, oraşul Bahmut este din ce în ce mai izolat”. Serviciul de informaţii al Ministerului Britanic al Apărării scrie pe Twitter, explicând că „cele două drumuri principale ale oraşului pentru apărătorii ucraineni – M03 şi H32 – sunt probabil acum ambele ameninţate de foc direct, în urma avansului Rusiei”. La începutul acestei săptămâni, forţele paramilitare ale grupului Wagner au capturat cel mai probabil o rută subordonată care leagă Bahmut de oraşul Siversk”.
Fostul prim-ministru israelian Naftali Bennett a declarat într-un podcast că preşedintele rus Vladimir Putin l-a asigurat, în timpul unei întâlniri din martie, că nu îl va ucide pe liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Întors în avion, preşedintele ucrainean l-a sunat: „Eşti sigur? Şi i-am spus, „da, 100%, nu te va ucide”, a spus fostul şef de guvern al statului evreiesc, primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin după invadarea Ucrainei din februarie. „Tot ce am făcut a fost în coordonare cu SUA, Germania şi Franţa”, a adăugat Bennett, care la acea vreme era hotărât să „ajute” în continuare, în virtutea „accesului la toate părţile implicate”.
Armata rusă bombardează în această dimineaţă oraşul Harkov şi alte părţi ale regiunii din estul Ucrainei, a declarat şeful administraţiei militare regionale, Oleg Sinegubov, pe Telegram. O rachetă S-300 a lovit centrul oraşului, „informaţiile despre posibile victime şi distrugeri sunt încă în curs de investigare”, a adăugat Sinegubov.
Lupte grele se desfăşoară în Bahmut, Doneţk, atacurile trupelor sunt, de asemenea, asupra Avdi’vka, Liman, Novopavliv, iar ofensiva inamică a fost respinsă de armata ucraineană în apropierea a nouă aşezări ruseşti. Acest lucru a fost anunţat de Statul Major al armatei de la Kiev, citat de presa ucraineană. „Federaţia Rusă îşi concentrează eforturile pe desfăşurarea de acţiuni ofensive în direcţiile Kupian, Liman, Bahmut, Avdiivka şi Novopavliv”, a spus Statul Major.
Canada a trimis primul dintre tancurile promise, Leopard 2, în Ucraina. Vehiculul a fost transportat la bordul unui avion militar, a explicat ministrul Apărării, Anita Anand. „Vom continua să oferim Forţelor Armate ale Ucrainei echipamentul de care au nevoie pentru a câştiga”, a adăugat ministrul. „Sprijinul acordat Ucrainei – a adăugat el – este de neclintit”.
Armele furnizate de Occident Ucrainei nu vor lovi teritoriul Rusiei: preşedintele ucrainean, Zelenski, l-a asigurat pe cancelarul german, Olaf Scholz, care a relatat acest lucru într-un interviu pentru Bild am Sonntag. „Există un acord asupra acestui punct”, a spus Scholz, abordând preocupările legate de utilizarea viitoare a tancurilor Leopard şi a rachetelor cu rază lungă de acţiune în conflict.
Pentagonul a fost cel care a anunţat că rachetele capabile să lovească o ţintă aflată la 150 de kilometri distanţă şi, prin urmare, în spatele frontului rusesc, ar putea fi incluse în noul pachet de ajutor militar. În ceea ce priveşte tancurile, „între 120 şi 140” vor ajunge din diverse ţări, inclusiv 14 din Germania. „Împreună cu aliaţii noştri – a explicat Scholz – îi furnizăm Ucrainei pentru ca aceasta să se poată apăra, iar cu ei, începând cu Statele Unite, am evaluat cu atenţie fiecare livrare de arme. Este o abordare comună care evită o escaladare a războiului”.