Lucas Papademos: Grecia va traversa o perioadă dificilă, pentru a rămâne în zona euro

"Pentru a continua efortul, este necesară susţinerea partenerilor noştri europeni şi FMI (...), dar şi aplicarea unui nou program de ajustare bugetară, care va avea ca obiectiv o abordare mai eficientă şi mai rapidă a problemei finanţelor publice şi o ameliorare a competitivităţii", a declarat Papademos în discursul său de politică generală în faţa Parlamentului.

"Principala sarcină a acestui Guvern (...) este de a aplica deciziile summit-ului (european de la 27 octombrie) şi de a pune în aplicare politica economică legată de această decizie", a declarat premierul nomizalizat joi, în urma unui acord între socialişti, dreapta şi extrema dreaptă în vederea formării unui Guvern de coaliţie, acord încheiat cu scopul de a încerca să evite intrarea ţării în incapacitate de plată.

Despre punerea în aplicare a deciziei de la Bruxelles, Papademos a anunţat că este necesar ca Parlamentul să aprobe "înainte de sfârşitul anului" un nou acord de împrumut. În schimb, detaliile acordului de schimb de obligaţiuni (PSI - Private Sector Involvement) cu băncile este necesar să fie anunţate "imediat".

În opinia lui Papademos, "aplicarea eficientă a PSI va antrena, pe de o parte, reducerea dobânzilor datoriei publice (...) încă din 2012, ceea ce va antrena reducerea deficitului public". Pe de altă parte, Grecia "nu va mai avea nevoie de măsuri suplimentare pentru 2013 şi 2014", a dat el asigurări.

Fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a susţinut primul său discurs în Parlament, care a durat 35 de minte, în faţa unei săli pline. În primul rând s-a aflat şi predecesorul său, Giorgios Papandreou.

"Îmi asum responsabilitatea în momentul cel mai dificil din istoria modernă a ţării. Singur nu pot să reuşesc", le-a spus el deputaţilor.

Papademos a subliniat că "în pofida sacrificiilor poporului, evoluţia crizei este, în continuare, nesigură".

Votul de încredere al Parlamentului urmează să aibă loc miercuri, la finalul acestei dezbateri de trei zile.

"Nimeni nu vrea ca ţara să iasă din zona euro", le-a spus el deputaţilor, cerându-le să voteze favorabil.

"Ţara poate fi salvată, (iar) acest lucru depinde de noi", a subliniat noul premier către finalul intervenţiei sale, după ce a oferit detalii despre măsurile pe care intenţionează să le lanseze, şi anume o reducere a numărului funcţionarilor publici prin trecerea în şomaj tehnic a salariaţilor din sectorul public, o reformă a justiţiei, o reformă fiscală şi o lege privind simplificarea exporturilor.

Papademos a estimat că deficitul public al ţării din 2011 va fi redus "la aproximativ 9 la sută" din PIB, după ce a fost de 10,6 la sută în 2010 şi de 15,7 la sută în 2009. Acesta depăşeşte obiectivele care i-au fost stabilite iniţial Greciei de către creditorii săi.

Dacă ţara vrea să recupereze întârzierea şi să se încadreze în ritmul obiectivelor de asanare stabilite de creditorii săi, va trebui să accelereze reformele.

Cu toate acestea, premierul nu a spus care este obiectivul oficial de reducere a deficitului public în 2012, ce va fi conţinut de proiectul de buget care urmează să fie adoptat înainte de sfârşitul lui decembrie de către Parlament.

Potrivit unei versiuni a proiectului bugetului de stat elaborat de precedentul Guvern socialist la începutul lui octombrie, deficitul public ar urma să fie rudus la 6,8 la sută din PIB în 2012.

Pentru a pregăti acest discurs-cheie, Papdemos a discutat, la sfârşitul săptămânii, cu partenerii şi creditorii ţării, Jean-Claude Juncker, Jose Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy la Bruxelles, Angela Merkel la Berlin, şi Nicolas Sarkozy la Paris.

În pofida unor proteste sporadice, noul premier, care va conduce un Guvern ce acoperă un spectru politic de la extrema dreaptă la socialişti, nu ar trebui să întâmpine nicio dificultate în a obţine un vot de încredere în Parlament, în care este susţinut de o majoritate teoretică de 254 de mandate din totalul de 300.

Dar el se va confrunta cu primul său test social joi, când stânga va marca prin manifestaţi reprimarea de la 17 noiembrie 1973 a revoltei studenţilor împotriva Juntei Coloneilor, un eveniment concentrat în ultimii ani asupra denunţării austerităţii.