Majoritatea statelor UE a ajuns la un acord pe tema modificării reglementărilor privind angajaţii detaşaţi, subiect major de dispută

Disputa se leagă de reglementările ce permit unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară din Blocul comunitar, astfel aceştia putând beneficia de un salariu mai mare decât ar lua în ţara de origine, dar totuşi mai redus decât cel primit de angajaţii autohtoni.

La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine.

Rezultatul este că salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social.

După aproximativ 12 ore de negocieri intense între miniştrii reunişi la Luxemburg, cele mai multe state UE au ajuns la un compromis ce prevede limitarea la maxim 18 luni a duratei detaşării şi introducerea unui perioade de tranziţiei între negocierea acordului final şi intrarea în vigoarea a noilor reglementări.

În urma acestui compromis, proiectul de reformă urmează să fie trimisă Parlamentului european unde probabil vor apărea şi alte modificări.

Ministrul olandez al Muncii a lăudat acordul spunând că toţi angajaţii merită protejaţi de competiţia neloială, în timp cel omologul său ungar a declarat că textul final este prea vag şi lasă prea mult loc de interpretare.

Deşi reprezintă doar o mică parte din forţa de muncă din Uniunea Europeană, problema angajaţilor detaşaţi a devenit un subiect de dispută între statele membre mai bogate din vestul Europei şi cele mai sărace din estul Blocului comunitar.

Miniştrii care s-au opus acestui acord au fost cei din Polonia, Ungaria, Letonia şi Lituania, în timp ce oficialii din Marea Britanie, Irlanda şi Croaţia s-au abţinut.

Restul miniştrilor s-au arătat favorabili compromisului, a precizat ministrul de profil din Estonia, ţara care asigură în acest moment preşedinţia prin rotaţie a UE.

În luna august, în cursul unui turneu în Austria, Bulgaria şi România, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a denunţat reglementările comunitare privind angajaţii detaşaţi, considerându-le o trădare a principiilor Uniunii Europene, argumentând că alimentează populismul.

"Piaţa comună europeană şi libera circulaţie a angajaţilor nu au rolul de a crea concurenţă în materie de reglementări sociale", a declarat liderul francez, adăugând că "exact această situaţie alimentează populismul şi erodează încrederea în proiectul european".

Aproape 300.000 de angajaţi detaşaţi sunt activi în Franţa, dintre care peste 30.000 sunt români.

De la aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, numărul salariaţilor români detaşaţi în Franţa a crescut de la 2.600 la 30.594 (potrivit datelor pe 2015).

Pe de altă parte, aproximativ 140.000 de cetăţeni francezi lucrează ca angajaţi detaşaţi în alte state ale Uniunii Europene.