Malala Yousafzai îşi publică autobiografia. Tânăra povesteşte teroarea prin care a trecut în timpul atentatului talibanilor

Scrisă împreună cu jurnalistul britanic Christina Lamb, "Eu Malala: Lupt pentru Educaţie şi rezist în faţa talibanilor" povesteşte teroarea resimţită de adolescenta în vârstă de 16 ani în momentul în care doi bărbaţi înarmaţi au urcat la bordul unui autobuz şcolar la 9 octombrie 2012 şi au împuşcat-o în cap.

"Prietenii mei spun că a tras trei focuri de armă, unul după altul", scrie ea vorbind despre unul dintre agresori.

"Când am ajuns la spital, părul meu lung şi genunchii Monibei (o colegă de clasă) erau acoperiţi cu sânge", adaugă ea.

Ea precizează că a primit ameninţări cu moartea în luna dinaintea atacului.

"Noaptea, aşteptam ca toată lumea să adoarmă. Apoi verificam fiecare uşă şi fiecare fereastră", îşi aminteşte ea.

"Nu ştiu de ce, dar să aflu că sunt o ţintă nu m-a îngrijorat. Mi se părea că toată lume ştie că va muri într-o zi", a scris ea, filosofic.

Cartea, publicată marţi în limba engleză în lumea întreagă şi care va apărea miercuri în franceză, descrie viaţa tinerei Malala sub regimul taliban din Valea Swat, în nord-vestul Pakistanului.

Aceasta evocă în special bătăile publice, interzicerea televiziunii, dansului şi muzicii, precum şi decizia familiei sale de a fugi în 2009, ca un milion de alte persoane, în timp ce luptele între talibani şi trupele pakistaneze devastau zona.

Cartea dezvăluie că tatăl ei a avut intenţia pentru scurt timp, când era adolescent, să devină jihadist pentru a lupta în Afganistan după invazia rusă în 1979.

Un tată căruia ea nu încetează să îi aducă elogii, afirmând că acesta şi-a riscat viaţa sfidând talibanii. Malala respinge vehement criticile potrivit cărora tatăl său a constrâns-o să militeze alături de el, "aşa cum face un tată care încearcă să creeze un campion de tenis" sau că ar fi folosit-o ca purtătoare de cuvânt "ca şi cum eu nu aş gândi pentru mine".

Cea care trăieşte în prezent la Birmingham, în centrul Angliei, unde a primit îngrijiri, povesteşte că îi este dor de ţara ei şi vorbeşte despre dificultăţile cu care s-a confruntat pentru a se adapta la viaţa britanică.

Ea descrie în special oroarea pe care a resimţit-o când a văzut pentru prima dată tinere englezoaice îmbrăcate lejer pentru a ieşi seara în Birmingham şi mirarea de a vedea băieţi şi fete discutând deschis în cafenele.

Ea mărturiseşte că a întâmpinat dificultăţi în a-şi face prieteni în ţara sa de adopţie şi a petrecut ore întregi pe Skype pentru a discuta cu prietenele sale pakistaneze.

În Anglia, "oamenii urmează regulile, respectă politicile şi totul are loc la ora prevăzută", se miră ea.

"Văd femei care ocupă funcţii pe care nu ni le-am fi putut imagina în Swat", se entuziasmează ea.

Ca multe tinere de vârsta ei, ea mărturiseşte că are o slăbiciune pentru cântăreţul american Justin Bieber şi romanele despre vampiri din saga Twilight.

Ea furnizează, de asemenea, detalii despre bătălia frenetică a chirurgilor de a o menţine în viaţă şi panica resimţită când s-a trezit la mii de kilometri de casă.

Recunoscând că a fost percepută de unele persoane din ţara sa ca o marionetă a Occidentului, ea o citează frecvent pe fostul premier Benazir Bhutto, pe care o vede ca pe o eroină. Malala nu îşi ascunde intenţia de a se întoarce într-o zi în Pakistan pentru a intra în politică, în pofida riscurilor unui astfel de angajament.

"Am scăpat cu un motiv, acela de a-mi folosi viaţa pentru a ajuta oamenii", scrie ea.