Manfred Weber contestă procedura impusă de "axa Macron-Orban" şi cere "democratizarea" UE

"Au fost discuţii în culise şi sesiuni nocturne în care axa Macron-Orban a prevalat, iar sistemul primului candidat a fost desfiinţat. Nu este aceasta Europa pe care o vreau, voi continua să lupt pentru democratizarea UE", a declarat Manfred Weber, conform revistei Bild şi site-ului Politico.eu, referindu-se la obiecţiile la adresa candidaturii sale formulate de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi de premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Trebuie să revizuim structurile instituţionale, legislaţia electorală, pentru a ne asigura că în viitor cine câştigă alegerile la nivel european devine preşedinte al Comisiei Europene. Europa trebuie să devină mai democratică", a afirmat Manfred Weber, citat de publicaţia germană BR şi de ediţia din Germania a agenţiei Reuters.

"Atacurile la adresa mea sunt surprinzătoare, mai ales că, în campania electorală, echipa lui Macron era împotriva lui Orban. Macron spunea «votaţi pentru Europa mea, nu pentru cea a lui Orban», dar brusc ei colaborează şi afectează Europa democratică. Suntem într-o stare de confuzie. Sunt foarte dezamăgit", a adăugat Manfred Weber, subliniind că o va susţine totuşi pe Ursula von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marţi de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde ar putea apărea probleme, în contextul nemulţumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice - Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PSE, centru-stânga).

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a insistat pentru desemnarea prin negocieri politice a preşedintelui Comisiei Europene, contestând sistemul primului candidat de pe listele electorale. Ţări central şi est-europene, în principal Ungaria şi Polonia, au avut obiecţii privind numirea lui Frans Timmermans în funcţia de preşedinte al Executivului UE.