„Bogăţia este produsă de muncitori şi nu de capitalişti”, au scandat manifestanţii la Atena, unde au fost organizate două marşuri diferite, la apelul sindicatelor şi partidelor de stânga, care au reunit în total 15.000 de manifestanţi.
Primul s-a desfăşurat sub stindardul Pame, Frontul muncitorilor apropiat de partidul comunist, şi a reunit aproximativ 8.000 de manifestanţi, potrivit poliţiei. Ei au defilat într-o atmosferă de calm până în piaţa Sintagma, piaţa simbol a manifestanţilor.
O a doua reuniune, la care au participat 3.500 de persoane şi organizată de sindicatele din privat (GSEE) şi public (Adedy), urmată de o mulţime de 3.500 de simpatizanţi ai partidelor şi de grupuri de stânga, a avut loc în centrul oraşului, potrivit poliţiei.
„Niciodată un nou 1 Mai în şomaj”, se putea citi pe o banderolă.
„Luaţi memorandumurile (planul de măsuri de austeritate) şi plecaţi”, scandau angajaţii municipalităţilor, dintre care mulţi sunt ameninţaţi cu concedierea în cadrul reducerii cheltuielilor publice.
„Să înceteze concedierile, reducerile de salarii, noi suntem pentru o Europă socială”, striga un manifestant în microfon.
Poliţia, pe picior de război, a interzis circulaţia în centrul oraşului.
La Salonic, numărul manifestanţilor a fost estimat la 8.000 de persoane în total, potrivit unei surse din cadrul poliţiei locale.
Întreruperea activităţii este prevăzută în cursul serii în transporturile în comun la Atena, în timp ce legăturile maritime şi feroviare sunt perturbate în ţară din cauza unei greve de 24 de ore.
Participarea la manifestaţii a rămas scăzută în raport cu cea de la începutul crizei în 2010, mulţi greci fiind extenuaţi de şomaj şi sărăcie. Stabilizarea politică şi economică din ultimii ani şi anunţurile guvernamentale ce prevăd relansarea economică la sfârşitul lui 2014 par să fi redat o speranţă mică de ieşire din criză.
Peste 20.000 de manifestaţii au fost numărate de poliţie începând din 2010 în Grecia, principala victimă a crizei datoriilor în Europa.
Planul de salvare al UE şi al FMI şi acordarea unor împrumuturi de 240 de miliarde de euro ţării au limitat parţial criza cu preţul unor politici de austeritate drastice.
Incluzând tăieri inedite de salarii şi pensii şi o creştere considerabilă a taxelor, aceste politici au agravat recesiunea şi au determinat o creştere a şomajului, care în prezent este de 27 la sută faţă de 9,5 la sută în 2009.