Manifestaţie prorusă la Doneţk, în timp ce tensiunea rămâne ridicată în Crimeea

Doneţk este capitala Donbas, un bastion minier situat la graniţa cu Rusia, de unde este originar preşedintele demis Viktor Ianukovici. De la fuga sa în Rusia, această regiune este afectată de tensiuni puternice între proruşi şi apărătorii unităţii Ucrainei.

Susţinătorii unei ralieri la Moscova au ocupat deja de trei zile administraţia regională şi au înălţat drapelul alb-albastru-roşu înainte de a fi evacuaţi de poliţie, joi dimineaţa. În plus, manifestaţii concurente a două tabere au reunit mii de persoane, degenerând, miercuri seara, într-o bătaie generală.

Semn al faptului că autorităţile iau în serios ameninţarea, justiţia a deschis o anchetă privind "atingerea adusă integrităţii naţionale" împotriva lui Pavel Gubarev, om de afaceri local propulsat lider de proruşi, cu acelaşi titlul ca liderii din Crimeea, care au cerut alipirea la Moscova. El a fost arestat joi şi riscă zece ani de închisoare.

Serghei Taruta, un om de afaceri numit guvernator de noile autorităţi de la Kiev, a reunit vineri reprezentanţii societăţii civile, care au adoptat un text ce face apel la o "Ucraină indivizibilă".

La încheierea unei săptămâni agitate, prim-adjunctul primarului din Doneţk, Serghei Bogacev, vede "semne de stabilizare" graţie arestării liderului prorus. "El îşi păstrează însă susţinătorii în oraş", a adăugat el, contactat de AFP. Oficialul apreciază că mişcarea separatistă este condusă de un "grup mic" cu o influenţă evidentă din partea Moscovei.

Situaţia este în schimb la fel de tensionată în Crimeea, unde vineri, pentru a doua zi consecutiv, observatorii militari ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au fost împiedicaţi să intre în peninsulă de persoane înarmate şi cu cagule.

Observatorii au ca misiune să încerce să readucă liniştea în Crimeea, unde Parlamentul local a decis să se separe de Kiev şi să organizeze la 16 martie un referendum de alipire a Crimeei la Rusia.

Semn al tensiunilor puternice din peninsula ucraineană, ocupată de trupele ruseşti, militanţii au pătruns vineri seara pe teritoriul unei baze a forţelor aeriene ucrainene din Sevastopol.

Supusă unor sancţiuni economice şi diplomatice din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, Moscova a ameninţat că a recurs la arma energetică. Gigantul rus Gazprom a avertizat Kievul împotriva unei întreruperi a exporturilor de gaze dacă noua putere nu se achită cât mai repede de datoria de două miliarde de dolari.

Acest anunţ a zguduit principalele burse europene. Parisul a cedat 1,15 la sută, Londra 1,12 la sută, dar Frankfurtul a suportat cele mai mari scăderi, cedând 2,01 la sută.

La Moscova, o manifestaţie de susţinere a locuitorilor din Crimeea a reunit peste 65.000 de persoane, potrivit poliţiei.

Pe scena diplomatică, în pofida intenselor consultări care au loc de o săptămână, occidentalii şi ruşii nu au reuşit să găsească o ieşire din criza care a izbucnit la sfârşitul lui februarie.

După tergiversări, Bruxelles-ul şi Washingtonul au agitat spectrul sancţiunilor diplomatice şi economice.

Preşedintele american Barack Obama a salutat, vineri, "poziţiile coordonate" ale Uniunii Europene şi Statelor Unite în faţa Rusiei în criza ucraineană în cursul unei conversaţii prin telefon cu cancelarul german Angela Merkel.

Vineri, în timpul unei lungi discuţii telefonice cu Vladimir Putin în mai puţin de o săptămână, Barack Obama a adăugat că Rusia a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, ceea ce a condus Statele Unite la "luarea unor măsuri de represalii, în coordonare cu partenerii lor europeni".

La rândul său, Vladimir Putin l-a avertizat pe omologul său american în privinţa riscului de "sacrificare" a relaţiilor americano-ruse pentru "probleme internaţionale izolate", potrivit Kremlinului.

Angajat în cea mai dură confruntare cu Moscova de la destrămarea URSS, preşedintele Obama a ordonat restricţionarea vizelor şi a autorizat îngheţarea activelor, vizând potenţial oficiali ruşi şi ucraineni.

Liderii europeni au suspendat la rândul lor negocierile pe tema vizelor cu Rusia şi au ameninţat că vor adopta şi mai multe sancţiuni, în special economice, dacă situaţia va continua să se deterioreze.

În cursul serii, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, asigură că Rusia nu caută un Război Rece. "Am vrea să îl evităm, sper (...) atât timp cât nu a început şi să nu înceapă", a declarat el.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunţat joi că UE va semna aspectele politice ale acordului de asociere cu Kievul înainte de alegerile prezidenţiale din 25 mai din Ucraina. Refuzul preşedintelui Viktor Ianukovici de a semna acest acord este la originea mişcării de contestare.