Manuel Valls: Un apartheid teritorial, social şi etnic există în Franţa

"Aceste ultime zile au subliniat multe rele care ne rod ţara sau provocări cărora este necesar să le facem faţă. Acestora trebuie să le adăugăm fracturile şi tensiunile care durează de prea mult timp şi despre care vorbim puţin (...) exilarea la periferiile urbane, ghetourile, (...) un apartheid teritorial, social şi etnic care s-a impus în ţara noastră", a declarat el pentru presă.

Valls a evocat de asemenea "mizeria socială", căreia i "se adaugă discriminările zilnice pentru că nu ai numele de familie care trebuie, culoarea pielii care trebuie sau pentru că eşti femeie".

"Je suis Charlie" (eu sunt Charlie), sloganul emblematic al susţinerii libertăţii de exprimare în Frannţa după atentatele de la săptămânalul Charlie Hebdo, "nu este singurul mesaj al Franţei către lume", a subliniat de asemenea, marţi, şeful Guvernului francez.

"Franţa nu trebuie să fie redusă la un singur mesaj. Franţa poartă libertatea de exprimare peste tot, dar ea apără şi alte valori care ne sunt dragi, şi nume pacea, respectarea convingerilor (altora), dialogul între religii", a declarat el.

Publicarea pe prima pagină de către Charlie Hebdo, săptămâna trecută, a unei noi caricaturi cu profetul Mahomed a provocat numeroase manifestaţii anti-Charlie Hebdo şi antifranceze în lumea musulmană.

Premierul a salutat acest "strigăt de unitate" din sloganul "Je suis Charlie", care i-a "reunit pe toţi francezii, pe mulţi dintre francezi" în omagierea victimelor atentatelor în care au fost ucise 17 persoane la Paris.

Un marş împotriva terorismului şi pentru libertate a adunat pe 11 ianuarie aproape patru milioane de persoane în Franţa, un număr fără precedent de la Eliberare, în 1944.

"Trebuie să evităm întotdeauna capcana amestecurilor, a identităţilor ireconciliabile. Această capcană ne este întinsă de către terorişti", a subliniat el.

Atacul comis la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo pe 7 ianuarie s-a soldat cu 12 morţi, între care şi şapte jurnalişti. O poliţistă a fost omorâtă o zi mai târziu, iar patru evrei pe 9 ianuarie, într-o luare de ostatici la un magazin alimentar cu specific evreiesc. Această serie de atentate este cel mai dur atac comis în Franţa în ultima jumătate de secol.