Marea Anarhie Mondială: Putin vrea restaurarea Imperiului Rus, Trump vrea lovitură de stat în America, Xi Jinping vrea supremaţie în Pacific

"Ţarul Putin cel Mare"  nu renunţă la aspiraţiile de a restaura Imperiul lui Petru cel Mare

Citirea gândurilor preşedintelui rus Vladimir Putin este rareori o sarcină simplă, dar uneori liderul de la Kremlin o face mai uşoară.

Când s-a întâlnit cu un grup de tineri antreprenori ruşi joia trecută, Putin şi-a exprimat dorinţa de restaurarea Rusiei ca putere imperială. Putin chiar se compară cu Petru cel Mare, ţarul care a modernizat Rusia şi a fondat Sankt Petersburg, locul de naştere al lui Putin.

„Petru cel Mare a purtat Marele Război Nordic timp de 21 de ani”, a spus Putin aparent relaxat şi mulţumit de sine. "La prima vedere, era în război cu Suedia.  Nu fura nimic, ci doar recupera teritorii. Aşa a fost".

"Nu a contat că marile puteri europene nu au recunoscut anexările teritoriale ale ţarului Petru cel Mare", a adăugat Putin.

„Când a fondat noua capitală, niciuna dintre ţările europene nu a recunoscut acest teritoriu ca parte a Rusiei; toată lumea l-a recunoscut ca parte a Suediei”, a spus Putin.

„Totuşi, din timpuri imemoriale, slavii au trăit acolo împreună cu popoarele finno-ugrice, iar acest teritoriu era sub controlul Rusiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru direcţia vestică, Narva şi primele sale campanii. De ce s-ar duce acolo? A fost revenirea şi întărirea, asta făcea el”.

Făcând aluzie directă la propria sa invazie a Ucrainei, Putin a adăugat: „În mod clar, e timpul să ne întoarcem şi să ne consolidăm”.

Acele remarci au fost condamnate rapid de ucraineni, care le-au văzut ca pe o recunoaştere evidentă a ambiţiilor imperiale ale lui Putin.
„Mărturisirea confiscării teritoriale a lui Putin şi compararea sa cu Petru cel Mare demonstrează: nu a existat niciun conflict, ci doar confiscarea sângeroasă a ţării sub pretexte inventate de genocid popular”, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Mykhailo Podolyak pe Twitter.

„Nu ar trebui să vorbim despre salvarea  Rusiei, ci despre deimperializarea imediată a acesteia”.

Putin a susţinut de mult că ucrainenii nu au o identitate naţională legitimă şi că statul lor este, în esenţă, o marionetă a Occidentului. Cu alte cuvinte, el crede că "ucrainenii nu au o ţară şi sunt un popor supus de occidentali". 

Invocând memoria lui Petru cel Mare, devine, de asemenea, clar că scopurile lui Putin sunt conduse de un anumit simţ al destinului istoric. Iar proiectul lui Putin de restaurare imperială s-ar putea, teoretic, să se extindă şi la alte teritorii care au aparţinut cândva Imperiului Rus sau Uniunii Sovietice, lucru care ar trebui să tragă semnal de  alarmă în toate ţările apărute în urma prăbuşirii URSS, mai ales în ţările baltice, Moldova şi alte state din Asia Centrală. 
 
La începutul acestei săptămâni, un deputat al partidului Rusia Unită a înaintat un proiect de lege Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, prin care cerea abolirea unei rezoluţii care recunoaşte independenţa Lituaniei.

Lituania poate fi acum membră NATO şi parte a Uniunii Europene, dar în Rusia lui Putin, este considerată o colonie pierdută. 

Putin mizează  pe faptul că pentru ca Rusia să supravieţuiască, trebuie să rămână un imperiu, indiferent de costul uman, transmite CNN. 

"Împăratul proletar" al dinastiei Xi vrea să formeze o "talasocraţie" în Marea Chinei de Sud

Avioane de război chineze vizează aliaţii americani într-un „joc de-a prinselea”, cu mize mari asupra regiunii Asia-Pacific, care riscă să scape de sub control. Creşte riscul unui incident care ar putea declanşa un război sino-american nemaivăzut din anii 1940, la scară mult mai mare decât ce s-a întâmplat în Vietnam sau Coreea. 

Aceasta este opinia analiştilor care avertizează că manevrele din ce în ce mai agresive ale avioanelor de luptă chineze, acuzate că pun în pericol atât aeronavele canadiene, cât şi cele australiene,  sunt un semn că Beijingul îşi revendică teritoriile la un nou nivel periculos, în special Taiwan şi insulele din Marea Chinei de Sud. 

Şi  ameninţarea pare să se transforme într-un conflict, posibil ca urmare a doborârii a unei aeronave militare, o chestiune tot mai dezbătută la cel mai mare summit al apărării din Asia, Dialogul Shangri-La, a început  vineri la Singapore.
Toate privirile sunt îndreptate spre secretarul american al Apărării, Lloyd Austin şi omologul său chinez, Wei Fenghe.  

Înalţi oficiali americani ai apărării au spus că Washingtonul se va concentra parţial pe „stabilirea unor balustrade în relaţie”, a spus un oficial, pentru a se asigura că această competiţia în creştere între cele două puteri mondiale preeminente nu escaladează într-un conflict sângeros.

„Una dintre regulile de bază pe care ne propunem să le stabilim împreună cu China este că ne vom caracteriza poziţia şi ei îşi pot caracteriza poziţia”, a spus oficialul. „Cred că depunem toate eforturile pentru a ne asigura că aceasta este o întâlnire profesională”.
Analiştii vor urmări o perspectivă asupra motivului pentru care China şi-a intensificat agresiunea şi dacă acesta reprezintă un nou front în ceea ce mulţi se referă deja ca un conflict din „zona gri”.
Peter Layton, membru al Institutului Griffith Asia din Australia, se numără printre cei mulţi care spun că acţiunile recente ale Chinei sunt o escaladare „periculoasă” a unor astfel de tactici.

„Este timpul să fii alarmat, nu doar alert”, spune el. 
 
Mulţi analişti folosesc termenul de zona gri pentru a descrie acţiunile Beijingului în Marea Chinei de Sud. China a petrecut ani de zile transformând insule îndepărtate şi recife obscure ale mării în baze militare fortificate şi piste de aterizare şi a fost, de asemenea, acuzată că foloseşte nave de pescuit pentru a roi teritoriul pe care îl pretinde ca fiind al său.

China continuă să revendice marea de 1,3 milioane de mile pătrate, unde are dispute teritoriale cu diverse alte ţări, în ciuda eforturilor unui tribunal internaţional  care a spus "NU" pretenţiilor sale teritoriale în 2016.

În mai,  un avion de luptă chinezesc J-16 ar fi tăiat calea unui avion de recunoaştere australian P-8 lângă Marea Chinei de Sud. Acest incident, catalogat drept „foarte periculos” de Canberra, a fost succedat de un alt incident în care avioanele chineze au alertat ambarcaţiunile  de recunoaştere care operau din Japonia, punând în pericol aviatorii canadieni. 

În timp ce aceste incidente au alarmat SUA şi aliaţii săi, Beijingul insistă că naţiunile străine sunt de vină şi a reacţionat furios atât faţă de Australia, cât şi faţă de Canada.

„Ţintirea aliaţilor SUA precum Canada şi Australia ar putea fi o modalitate de a investiga slăbiciunile unor astfel de coaliţii şi de a creşte gradul de conştientizare a publicului naţional al acestor ţări cu privire la pericolele cooperării militare cu SUA împotriva Chinei”, a spus Timothy Heath, cercetător şi autor specializat pe apărare.

„China nu trebuie să meargă împotriva Statelor Unite pentru a submina poziţia SUA în Asia. Trebuie doar să-şi retragă aliaţii”, mai adaugă Timothy Heath pentru CNN. 

"Şi este probabil că China va juca o partidă lungă", au spus analiştii, "folosind tacticile sale din zona gri pentru a ciuguli treptat influenţa SUA  din regiunea Asia-Pacific".  

Trump vrea să redevină preşedinte printr-o "nouă revoluţie americană"....sau printr-un "nou război civil"  

Jonathan Freedland, editorialist la  The Guardian, spune că pericolul pentru democraţia americană nu s-a încheiat pe 6 ianuarie 2021!

Editorialistul crede că eşecul gestionării inflaţiei de către Biden va pricinui pierderi pentru democraţi în alegerile din noiembrie, dar şi în cele din 2024. 

"Pe măsură ce se apropie alegerile intermediare din toamnă, americanii vor fi mai preocupaţi de eşecurile lui Biden de a controla inflaţia decât de instigarea lui Trump la o insurecţie.

Benzina la 10 dolari galonul de astăzi va conta mai mult decât benzina pe care preşedintele republican a aruncat-o în focul furiei susţinătorilor săi acum un an şi jumătate".

Autorul mai spune că dacă Trump vrea să fie candidatul republican la preşedinţie în 2024, el va fi. 

"Chiar dacă Trump nu va recâştiga preşedinţia, el este totuşi parte din viitorul SUA", afirmă Freedland.   

"Trumpismul este acum crezul definitoriu al tribului republican.

Sondajele arată că majoritatea republicanilor cred în minciună, convinşi că Trump a fost adevăratul câştigător în 2020. Indiferent dacă candidatul este fostul preşedinte însuşi sau un politician mai disciplinat – precum guvernatorul Floridei, Ron DeSantis – Trumpismul, cu angajamentul său pentru permanentul război cultural şi dispreţul său faţă de normele democratice, este acum o trăsătură centrală a peisajului american".

Dezvăluirile a ceea ce s-a întâmplat exact când o mulţime violentă a pătruns în holurile Congresului SUA, încercând să răstoarne alegerile democratice, împiedicând certificarea oficială a victoriei lui Joe Biden, alcătuiesc un eveniment şocant, un record în istoria democraţiei americane. 

Comisia Camerei a investigat tentativa de insurecţie din 2021, adunând peste 140.000 de documente şi vorbind cu peste 1.000 de martori. 

Filmări nevăzute anterior şi mărturii proaspete au fost denaturate  de un congresman republican, care spune că participanţii de la insurecţia  din 6 ianuarie doar au efectuat o „vizită turistică normală” în Capitoliu. 

Gazda cea mai urmărită de la Fox News, Tucker Carlson,a spus că este decât un „foc uitat, un act minor de violenţă”. În schimb, un ofiţer de poliţie, Caroline Edwards, care a suferit o leziune traumatică cerebrală în timp ce Capitoliul a fost vandalizat, a descris că a fost lovită cu ştampila, a căzut în stare de inconştienţă, a fost stropită cu piper şi cu gaze lacrimogene. Era atât de mult sânge pe podea încât că ea a alunecat. „A fost un măcel”, a spus ea. „A fost haos”.

Mai mult, cei din jurul lui Trump ştiau că Biden a câştigat alegerile din 2020 şi Trump a pierdut. Procurorul general al lui Trump, William Barr, a mărturisit că a considerat afirmaţia că alegerile din 2020 au fost furate drept „o prostie”.

Fiica lui Trump, Ivanka, a fost de acord.

"Mulţi dintre acei republicani din Congres care au fost de acord cu minciuna ştiau că este o mizerie", afirmă editorialistul, "şi ştiau că îşi încălcau jurământul prin a îngădui această răzmeriţă. Anchetatorii au dezvăluit că mai mulţi membri ai congresului republican au solicitat în grabă graţierea prezidenţială  de la Trump pentru ceea ce au făcut, şi anume, încercarea de a răsturna rezultatul alegerilor legitime".

Editorialistul transmite că numai în 2021, cel puţin 19 state conduse de republicani au adoptat măsuri al căror scop oficial a fost combaterea fraudei (inexistente) a alegerilor, dar al căror efect practic va fi suprimarea alegătorilor democraţi, făcând mai greu pentru americanii cu venituri mici şi minoritari  să voteze. 

2024 nu va fi la fel ca 2020", avertizează editorialistul.