Marea Britanie condamnă executarea de către Iran a lui Alireza Akbari, care avea dublă cetăţenie

Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de execuţii efectuate de un regim care se confruntă cu proteste fără precedent în întreaga ţară.

Oficialul iranian, Alireza Akbari, a fost executat pentru mai multe infracţiuni, inclusiv pentru „corupţie pe pământ”, potrivit publicaţiei Mizan, afiliată sistemului judiciar iranian. Akbari a fost acuzat că a lucrat ca spion pentru MI6, agenţia britanică de informaţii, şi ar fi plătit peste 2 milioane de dolari în diferite valute - 1,805 milioane de euro, 265.000 de lire sterline şi 50.000 de dolari - a relatat sâmbătă presa de stat iraniană.

Premierul britanic Rishi Sunak s-a declarat „consternat de această execuţie”. El a adăugat pe Twitter: „Acesta a fost un act insensibil şi laş, efectuat de un regim barbar, fără respect pentru drepturile omului pentru propriul popor. Gândurile mele sunt alături de prietenii şi familia lui Alireza”.

Akbari ar fi furnizat informaţii unor oficiali străini despre 178 de personalităţi iraniene, inclusiv despre şeful departamentului de cercetare nucleară al ţării, Mohsen Fakhrizadeh, a relatat presa iraniană. Fakhrizadeh a fost ucis de o mitralieră telecomandată care opera dintr-o maşină în 2020, potrivit Fars News, afiliată la stat. Înalţi oficiali iranieni au acuzat la vremea respectivă Israelul că a pus la cale complotul, fără a furniza dovezi.

Akbari şi-ar fi desfăşurat activitatea de informaţii prin intermediul unei companii private axate pe activităţi de cercetare şi comerţ, lucrând direct cu institute de cercetare din Londra despre care Iranul a afirmat că erau conduse de oficiali din domeniul serviciilor de informaţii, a relatat agenţia de ştiri de stat iraniană IRNA. IRNA a citat, de asemenea, acuzaţii potrivit cărora Akbari a avut întâlniri cu un ofiţer de informaţii MI6 şi cu fostul ambasador britanic în Iran Richard Dalton.

Curtea Supremă a Iranului a menţinut pedeapsa cu moartea aplicată lui Akbari după ce a considerat că aceasta se bazează pe „dovezi întemeiate”, potrivit IRNA.

Mizan nu a precizat când a avut loc execuţia. Sentinţa de condamnare la moarte a lui Akbari a fost anunţată cu doar câteva zile în urmă, la 11 ianuarie, după ce a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Regatului Unit. Akbari negase acuzaţiile.

Potrivit unor afirmaţii publicate miercuri în Mizan, Akbari fusese arestat „cu ceva timp în urmă”. BBC a relatat că Akbari a fost arestat în 2019.

„Pe această bază şi după ce a fost depus un rechizitoriu împotriva acuzatului, dosarul a fost trimis în instanţă şi au avut loc audieri în prezenţa avocatului acuzatului şi, pe baza documentelor valabile din dosarul acestei persoane, a fost condamnat la moarte pentru spionaj pentru Marea Britanie”, a declarat Mizan.

Akbari a ocupat anterior funcţia de ministru adjunct al apărării al Iranului şi a fost şeful Institutului de Cercetare Strategică, precum şi membru al organizaţiei militare care a pus în aplicare rezoluţia Naţiunilor Unite care a pus capăt războiului dintre Iran şi Irak, potrivit publicaţiei iraniene pro-reformă Shargh Daily. El a servit în timpul preşedintelui iranian Mohammad Khatami, un reformator care a fost în funcţie din 1997 până în 2005, potrivit BBC.

Deşi Iranul nu recunoaşte dubla cetăţenie, execuţia unei persoane care deţine cetăţenia britanică va alimenta probabil şi mai mult tensiunile dintre Teheran şi democraţiile occidentale, care au criticat răspunsul regimului la demonstraţiile antiguvernamentale care au început în septembrie anul trecut.

Iranul se numără de mult timp printre cei mai mari „călăi” din lume, iar Akbari era una dintre cele trei persoane care urmau să primească o condamnare la moarte în primele săptămâni ale anului 2023. Doi tineri, un campion de karate şi un antrenor voluntar de copii, au fost spânzuraţi la sfârşitul săptămânii trecute, după ce au fost condamnaţi pentru uciderea unui membru al forţei paramilitare Basij a ţării. Amândoi ar fi participat la protestele care au început după ce o femeie kurdo-iraniană de 22 de ani, Mahsa Amini, a murit în timp ce se afla în custodia poliţiei de moralitate a ţării.

Moartea lui Amini a declanşat demonstraţii masive la nivel naţional împotriva unui regim adesea criticat ca fiind teocratic şi dictatorial.

Criticii au acuzat Teheranul că răspunde la proteste cu forţă excesivă - grupurile de activişti HRANA şi Iran Human Rights afirmă că 481 de protestatari au fost ucişi - şi că foloseşte sistemul judiciar nedrept al ţării pentru a intimida potenţialii demonstranţi. Şeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a afirmat că Teheranul „înarmează” procedurile penale pentru a efectua „uciderea sancţionată de stat” a protestatarilor.

Încă 41 de protestatari au fost condamnaţi la moarte în ultimele luni, potrivit declaraţiilor făcute atât de oficiali iranieni, cât şi în presa iraniană analizată de CNN şi 1500Tasvir, dar numărul ar putea fi mult mai mare.

Presa de stat iraniană a raportat că zeci de agenţi guvernamentali, de la oficiali de securitate la ofiţeri ai forţei paramilitare basij, au fost ucişi în timpul tulburărilor.