Mari bănci europene finanţează producţia de bombe cu submuniţie

De la 1 mai 2008, aceste bănci, dintre care 73 sunt americane, au investit, în total, 39 de miliarde de dolari, în opt societăţi producătoare de bombe cu submuniţie, afirmă organizaţia non-guvernamentală belgiană Netwerk Vlaanderen şi cea olandeză IKV Pax Christi, într-un raport intitulat "Worldwide investments in Cluster Munitions; a shared responsibility" (Investiţii mondiale în bombele cu submuniţie, o reponsabilitate împărtăşită).

Dar aceste ONG-uri notează că 26 de instituţii financiare din Uniunea Europeană (UE) au, de asemenea, interese financiare, care depăşesc trei miliarde de dolari, în activităţile producătorilor de bombe cu submuniţie.

Mari bănci europene ca Deutsche Bank (Germania), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) sau Société Générale (Franţa) finanţează producţia acestor arme interzise, subliniază raportul.

Există şi instituţii bancare, 23 în total, dintre care 22 europene, care îşi interzic finanţarea bombelor cu submuniţie, potrivit raportului. Între acestea se află Banca Etica, din Italia, şi NZ Superannuation Fund, din Noua Zeelandă.

Alte bănci (24, dintre care 23 sunt europene) doar încearcă să împiedice acest tip de investiţii. Din această categorie fac parte Crédit Agricole, Crédit Suisse, ING, BNP Paribas sau Royal Bank of Canada.

"Cerem statelor membre ale UE şi liderilor politici să adopte o lege care să interzică acest tip de investiţii", a declarat Ester Vandenbroucke, autorul raportului, într-o conferinţă de presă.

Tratatul de interzicere a bombelor cu submuniţie, care a intrat în vigoare la 1 august 2010, ratificat de 57 de ţări, interzice în mod expres să se contribuie la producerea de arme care vizează în primul rând civili.

Un total de 128 de instituţii financiare care investesc în bombe cu submuniţie provin din ţări care nu au semnat tratatul, între care Statele Unite, Rusia, China, Singapore, Coreea de Sud şi Taiwan.