Marian Lupu: România poate contribui la apropierea Republicii Moldova de UE

"În Republica Moldova, spre regretul nostru comun, s-au luat multe măsuri care nu foloseau nici intereselor naţionale, nici, mai ales, cetăţenilor săi. Aşa s-a întâmplat cu instituirea unui regim de limitare a călătoriilor cetăţenilor din România, un demers abuziv şi lipsit de sens. Este cert faptul că România poate să ajute enorm de mult la apropierea Republicii Moldova de UE, fără ca acest efort să alimenteze ambiţiile legate de proiecte ce ţin de trecutul istoric şi care nu au niciun viitor", declară Marian Lupu.

"Eliminarea regimului de vize, semnarea acordului privind micul trafic la frontieră, intensificarea raporturilor economice şi derularea unor proiecte de interes mutual - aceştia sunt primii paşi pentru a intra într-o atmosferă de normalitate. Noi dorim ca Republica Moldova să beneficieze din plin de avantajele de a fi vecin direct al Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva mobilităţii cetăţenilor săi, care vor beneficia şi vor contribui nemijlocit la consolidarea orientării democratice, proeuropene a ţării noastre", explică Marian Lupu.

"Prin rezultatul alegerilor parlamentare din 29 iulie, în R. Moldova s-au creat premise reale pentru ca democratizarea societăţii să devină un fundament al europenizării ţării. R. Moldova intră în perioada democratizării reale a societăţii, a construirii unui stat de drept, în care toţi cetăţenii să se bucure de drepturi şi libertăţi depline, fără a fi afecţati de procesele de pseudo-democratizare a societăţii, rezultate din implicarea voluntaristă a politicului în toate domeniile vieţii sociale", subliniază liderul Partidului Democrat din R.Moldova.

Întrebat cum vede evoluţia relaţiilor Republicii Moldova cu UE şi CSI, Marian Lupu, candidat la preşedinţia ţării, a explicat: "Aspiraţiile Chişinăului se îndreaptă către Uniunea Europeană, admiterea în familia comunităţii europene reprezentând scopul final al politicii externe a ţării noastre. De altfel, acest deziderat naţional este acceptat de către toate formaţiunile politice reprezentative din R.Moldova, atât de la guvernare, cât şi din opoziţie".

"Nu există o condiţionare a aderării Republicii Moldova la UE prin abandonarea CSI-ului şi, prin abstracţie, este cert faptul că, dacă astăzi R.Moldova ar abandona CSI, acest lucru nu înseamnă că mâine, neapărat, vom fi admişi în UE. Statutul de membru al CSI oferă ţării noastre nişte oportunităţi clare, dacă e să ţinem cont de faptul că Moldova este prezentă deja în acest spaţiu, iar ţările membre UE îşi doresc să valorifice din plin această piaţă. Sper că reformele interne dificile pe care le are de parcurs R.Moldova pe calea apropierii de Uniunea Europeană vor fi susţinute şi de partenerii noştri europeni, care ne vor sprijini în oferirea unei perspective europene clare", insistă Lupu.

Referindu-se la relaţia Republicii Moldova cu Rusia şi Ucraina în eventualitatea în care ar deveni preşedinte, Lupu a explicat:

"R. Moldova trebuie să îşi energizeze politica externă şi să facă mai mult pentru a aprofunda relaţiile de prietenie cu vecinii - România şi Ucraina, dar şi cu Federaţia Rusă, care rămâne un partener strategic al R. Moldova. Se impune la modul imperativ conştientizarea faptului că, pentru a nu abandona traseul european, R. Moldova trebuie să aibă relaţii constructive nu doar în Occident, ci şi cu Ucraina sau Federaţia Rusă. În mod cert, relaţiile bilaterale cu aceste ţări trebuie să aibă la bază promovarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova, fără a fi admise derapaje de la normele consfinţite în Constituţie sau anumite cedări de conjunctură, în special la capitolul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre. Relaţiile cu vecinii trebuie să fie construite temeinic, în baza unor interese sănătoase, dar nu pe o placă turnantă, schimbându-se de la o guvernare la alta".

În cadrul interviului, Lupu a fost întrebat şi care sunt şansele soluţionării conflictului transnistrean.

"Identificarea soluţiei politice la diferendul transnistrean este una din priorităţile politicii externe şi interne a Republicii Moldova. Aceasta a fost şi una din precondiţiile PDM pentru aderarea la Alianţa pentru Integrare Europeană. Identificarea de comun acord a unei formule viabile şi relansarea discuţiilor în formatul de negocieri 5+2 poate oferi soluţia dorită. Pe plan intern, PDM pledează pentru un consens deplin al tuturor forţelor politice şi al societăţii civile în această problemă. Pe plan extern, este necesar să fie asigurată continuitatea dialogului, atât în formatul 5+2, cât şi în cadrul unor negocieri bilaterale", afirmă Lupu.

"Relansarea economiei naţionale pe un trend ascendent, cu oportunităţi de dezvoltare reale pentru ambele maluri ale Nistrului, va contribui la apropierea părţilor şi va face mai atractivă ideea de reintegrare teritorială a Republicii Moldova. Este necesară elaborarea şi implementarea unor proiecte de dezvoltare economică care să includă şi raioanele din stânga Nistrului, de aceste date ale problemei urmând să se ţină cont chiar şi atunci când R.Moldova negociază acordarea de credite sau granturi străine. În toţi aceşti ani, reintegrarea ţării a fost privită mai mult ca un proces mecanic de apropiere a celor două maluri ale Nistrului, mai puţină atenţie fiind acordată laturii socio-umane. Abordând acest subiect nu ne putem referi doar la teritoriu, ci, mai întâi de toate, la oamenii care locuiesc în regiune, la problemele şi grijile lor. Dacă acest lucru va fi realizat în deplină măsură de către toţi politicienii, indiferent pe ce mal al Nistrului s-ar afla ei, ar deveni mult mai lesne de soluţionat problemele existente", încheie Lupu.

Marian Lupu urmează să efectueze o vizită la Moscova, la invitaţia partidului Edinaia Rossia.