Martin Schulz cere crearea unui buget al zonei euro, pentru contracararea protecţionismului SUA şi a efectelor Brexit

"Dacă statele din zona euro vor să abordeze sarcinile comune, atunci ar fi logică ideea unui plan comun de finanţare", a declarat Martin Schulz, citat de publicaţiile Die Zeit şi Der Spiegel.

"Cine nu vrea politica protecţionistă a Statelor Unite, cine nu vrea ca Brexit să fie un succes trebuie să asume angajamentul aprofundării integrării în zona euro", a adăugat Martin Schulz.

"Uniunea Europeană şi, în primul rând, statele zonei euro trebuie să dezvolte o strategie concretă pentru dezvoltare, pentru intensificarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă", a subliniat Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European.

Comisia Europeană elaborează un plan pentru crearea unui buget al celor 19 state membre ale zonei euro, cu opţiuni în sensul stimulării investiţiilor şi combaterii şomajului, variantele urmând să fie anunţate în luna mai, a anunţat în aprilie Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Executivului UE. Comisia Europeană va prezenta diverse opţiuni pentru dezvoltarea instituţională în zona euro până la sfârşitul lunii mai. Bugetul zonei euro va fi numit "funcţia de stabilizare fiscală".

"Elaborăm un document în sensul finalizării Uniunii Economice şi Monetare (UEM) până la sfârşitul lunii mai, cu mai multe aspecte instituţionale, inclusiv o funcţie de stabilizare fiscală a zonei euro", a declarat Valdis Dombrovskis.

Conform planului de aprofundare a integrării în zona euro, noua structură instituţională ar urma să fie pregătită până în anul 2025, a spus Dombrovskis. Uniunea Europeană, care are 28 de state membre, are deja un buget, la nivelul de aproximativ 1% din PIB-ul total comunitar - circa 145 de miliarde de euro.

Fondurile sunt cheltuite în principal pe susţinerea agriculturii şi dezvoltarea regiunilor defavorizate din spaţiul Uniuni Europene. Comisia Europeană a adoptat în luna martie un plan de reformare a Uniunii Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker prezentând cinci posibile direcţii ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piaţa unică, pe apărare şi securitate.