,,Măştile” extremei drepte ar urma să cadă cu ocazia alegerilor europene din iunie

Sondajele recente indică faptul că grupările extremiste de dreapta la nivel european se află pe un tren ascendent, notează cei doi cercetători în articolul publicat în publicaţia franceză Le Monde. Aceştia sunt de părere că viitoarele alegeri, care vor avea loc în perioada 6-9 iunie în ţările europene, ar urma să permită îndepărtarea „măştilor” extremei drepte.

Astfel de grupări de dreapta radicală nu sunt omogene pe continental european, însă sistemul lor de valori şi retorica au elemente comune. În retorica lor, acestea proclamă, de cele mai multe ori, o viziune conservatoare, eurosceptică şi naţionalistă.

Partidele de extremă dreapta din Italia, Franţa sau Olanda marşau, înainte, pe ideea ca aceste ţări să părăsească Uniunea Europeană.

În ultimii ani, pe măsură ce au avut loc diverse tipuri de alegeri în ţările europene, partidele de extremă dreapta şi-au schimbat retorica, din dorinţa de a obţine o victorie electorală şi, implicit, o mai mare popularitate în rândul electoratului. Potrivit celor doi cercetători, multe dintre ele recunosc astăzi nevoia de a aborda probleme strategice la scară continentală, atât managementul imigraţiei, cât şi sprijinirea politicilor pronataliste.

Potrivit analizei celor doi experţi, citată de Euractiv, grupurile de dreapta radicală din Europa au luat notă de opinia publică şi, deşi rămân diferenţe semnificative, s-ar putea crede că aceste partide au făcut schimbări în soluţiile propuse pentru problemele europene.

Simpatiile pro-Kremlin nu au dispărut

Cu toate acestea, nu toate grupările de dreapta radicală au abandonat retorica pro-rusă şi, implicit, sfidează direcţia europeană. De exemplu, democraţii suedezi (SD) par a fi abandonat ideea unui „Swexit” în 2019, dar propunerea a revenit în atenţia publică în luna februarie, într-un articol al lui Jimmie Akesson, liderul SD.

Michel Barnier, fost comisar european şi negociator şef responsabil de Brexit, nu s-a înşelat desemnând, pe 20 februarie, aceste partide ca doritoare de a transforma UE într-o „o simplă uniune internaţională”. Aceasta este realitatea conceptului de „Europa à la carte” dorit de şeful listei Adunării Naţionale din Franţa la alegerile din 9 iunie, Jordan Bardella.

În urmă cu doi ani, Adunarea Naţională din Franţa a făcut din alianţa militară cu Rusia vârful de lance al programului său de apărare.

Astăzi, Partidul Austriac al Libertăţilor (Freiheitliche Partei Österreichs) şi Alternativa pentru Germania îşi manifestă în mod deschis simpatiile pro-Kremlin. Deşi priorităţile acestor grupuri nu sunt dictate de Rusia, interesele lor iliberale converg, conchid cei doi cercetători.