Membrii G8 au ajuns la un acord minimal cu privire la Siria

Prim formulări neclare sau ambigue, declaraţia finală a summitului G8 cu privire la Siria reflectă divergenţe profunde între Moscova, o susţinătoare loială a regimului de la Damasc, şi occidentali, care susţin opoziţia siriană.

La summitul de la Lough Erne, în Irlanda deNord, occidentalii, de o parte, şi preşedintele rus Vladimir Putin, de cealaltă, s-au atacat extrem de dur, multiplicând critici şi înţepături reciproce.

"Ajungerea la un acord nu a fost uşoară", a recunoscut premierul britanic David Cameron, gazda summitului, evocând discuţii "sincere" între lideri.

Imediat după încheierea summitului, Putin a evocat din nou posibilitatea ca ţara sa livreze noi arme regimului sirian, dând prima lovitură uluitoare consensului de faţadă obţinut în cursul reuniunii G8.

"Rămânem angajaţi în căutarea unei soluţii politice pentru criză", se arată în declaraţia finală a G8, care afirmă totodată hotărârea în privinţa organizării "imediat ce este posibil" a Conferinţei de la Geneva 2, suspendată imediat după ce a fost anunţată de către Moscova şi Washington.

Această conferinţă, menită să reunească în jurul aceleiaşi mese reprezentanţi ai beligeranţilor sirieni, ar urma să permită crearea "unui guvern de tranziţie format prin consens reciproc şi cu puteri executive depline", se subliniază în document.

Această formulă a fost deja lansată în urmă cu un an, la prima reuniune de la Geneva, dar nu a fost pusă vreodată în practică, deoarece ea nu precizează nimic în legătură cu situaţia preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a cărui plecare de la putere este reclamată de către opoziţie.

Dacă declaraţia finală a summitului G8 deschide calea unui viitor pentru forţele de securitate, militare, ale regimului, care "urmează să fie păstrate sau restabilite", este "de neconceput ca al-Assad să joace vreun fel de rol în viitorul ţării sale", a subliniat Cameron.

Însă ruşii au repetat, la Lough Erne, că "doar sirienii" pot decide viitorul ţării lor.

De asemenea, într-un interviu, marţi, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), Bashar al-Assad a declarat că a părăsi puterea în contextul actual ar însemna o "trădare naţională".

Ameninţarea teroristă şi armele chimice

Summitul G8 a luat totodată act de importanţa jihadiştilor în cadrul rebeliunii, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu "ameninţarea în creştere a extremismului în Siria şi natura tot mai pronunţat intercomunitară a conflictului". Aceasta este o formulă pe care se va putea baza regimul sirian, care nu a încetat să repete că el luptă împotriva unor "terorişti".

În fine, liderii ţărilor din cadrul Grupului celor opt mari puteri economice au condamnat "orice utilizare a armelor chimice în Siria" şi au cerut un acces pentru misiunea de anchetă ONU pe teritoriul sirian, pe care Damascul l-a refuzat până în prezent.

Problema armamentului chimic a revenit în lumina reflectoarelor în ultimele două săptămâni, Parisul, Londra, iar ulterior Washingtonul acuzând regimul că a utilizat gaz sarin (un lichid volatil neurotoxic). Moscova a catalogat aceste probe neconvingătoare, dar a subscris, până la urmă, la condamnarea generală din declaraţie.

Pe de altă parte, Franţa, ostilă până acum participării Iranului la Conferinţa de la Geneva 2, şi-a schimbat poziţia. François Hollande a anunţat că preşedintele iranian ales Hassan Rohani va fi "binevenit" la negocieri "dacă poate fi util".

Pe teren, războiul continuă, mai ales în zona Damascului, unde trupe loiale regimului încercau marţi să zdrobească fiefuri rebele aflate în jurul capitalei, potrivit unui ONG sirian.

De asemenea, două rachete trase din Siria au căzut marţi la Bekaa, o regiune în estul Libanului cu populaţie majoritar şiită, un fief al mişcării şiite libaneze Hezbollah, care susţine regimul de la Damasc, potrivit unei surse din domeniul securităţii.

Conflictul din Siria s-a soldat cu 93.000 de morţi, începând din martie 2011, potrivit ONU, iar numărul refugiaţilor a depăşit 1,6 milioane.