Merkel respinge închiderea frontierelor pentru oprirea migraţiei, înaintea summitului UE-Turcia

Merkel a îndemnat la o "soluţie durabilă împreună cu Turcia" în vederea reducerii valului migraţiei în "toate ţările, inclusiv în Grecia". Abordarea UE "nu poate să fie închiderea a ceva sau altceva", a subliniat ea.

Cancelarul a făcut aceste declaraţii după ce ţări din Balcanii de Vest au impus restricţii pe ruta migraţiei către nordul Europei, ceea ce a condus la blocarea a mii de migranţi şi azilanţi în Grecia.

"Aceasta nu este problema unei ţări, aceasta este o problemă europeană. Aşadar (noi) trebuie să găsim soluţii comune", a declarat premierul grec Alexis Tsipras înaintea întâlnirii liderilor europeni cu premierul turc.

Şefii de state şi de guverne UE urmează să analizeze la acest summit o "închidere" a rutei balcanice a migraţiei, însă Merkel se află printre cei care se opun acestei măsuri, potrivit unor diplomaţi.

Cei mai mulţi dintre migranţii care sosesc în Grecia provin din Turcia. Premierul Ahmet Davutoglu participă la acest summit.

Davutoglu a îndemnat luni la "solidaritate", subliniind că UE şi Turcia au nevoie una de cealaltă. "Trebuie să vedem întreaga imagine - nu doar migrarea fără acte. Viitorul întregului nostru continent este pe masă", a spus el.

Citeşte şi: Promisiunea Greciei de a adăposti 30.000 de imigranţi va fi îndeplinită până pe 15 martie

Citeşte şi: Austria solicită Germaniei să impună cote maxime pentru refugiaţi

Citeşte şi: Statele UE convin asupra ÎNCHIDERII rutei balcanice pentru imigranţii clandestini

Citeşte şi: Recep Tayyip Erdogan propune construirea unui oraş pentru găzduirea refugiaţilor sirieni

În total, aproximativ 14.000 de migranţi şi azilanţi au ajuns pe ţărmurile Europei de la începutului anului, după ce peste un milion de oameni au venit în 2015 pe continent. Aproape jumătate dintre ei fug din Siria devastată de război, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Acest val a creat tensiuni în Uniunea Europeană şi pune la încercare unele dintre cele mai importante realizări ale blocului - zona de liberă circulaţie Schengen şi conceptul de solidaritate între statele membre.

Preşedintele UE Donald Tusk s-a declarat prudent optimist înaintea summitului celor 28 de şefi de stat şi de guverne, pe care-l prezidează.

"Pentru prima dată de la începutul crizei migraţiei, pot vedea apărând un consens european", le-a scris el liderilor europeni.

UE doreşte ca Ankara să primească înapoi solicitanţii de azil şi exercită presiuni ca Ankara să-i primească pe migranţii economici ce au sosit în Grecia şi nu se califică să primească azil.

"Există voinţă politică, însă este vorba despre o provocare logistică, în care trebuie să susţinem Grecia", le-a scris Tusk liderilor.

Turcia şi UE negociază totodată un acord prin care Ankara ar putea să primească înapoi sirieni - din Grecia -, iar în schimbul acestui lucru blocul european este pregătit să facă mai mult în reinstalarea unor solicitanţi de azil direct din Turcia, au declarat luni, la Bruxelles, unele surse diplomatice.

Întâlnirea liderilor UE cu Davutoglu este umbrită, însă, de preluarea ziarului de opoziţie Zaman de către Guvernul turc.

"Libertatea presei este un element non-negociabil al identităţii noastre europene", a declarat preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz, precizând că a discutat această problemă luni, anterior, cu Davutoglu.

Relaţiile cu Turcia sunt "dificile", a subliniat el, adăugând că "este necesar, în interesul refugiaţilor, să cooperăm".

Actuala criză umanitară din Grecia urmează, de asemenea, să domine summitul de la Bruxelles.

Liderii europeni urmează să se angajeze să susţină Atena şi să promită că UE "va face tot posibilul pentru a ajuta în gestionarea situaţiei", potrivit unui proiect al unei declaraţii comune, la care DPA a avut acces.

Peste 13.000 de persoane aşteaptă să treacă din Grecia în Macedonia, au estimat unele agenţii umanitare luni dimineaţa. Presa locală scria că frontiera dintre cele două ţări era închisă, inclusiv pentru trenuri de marfă.