Mihail Drăghici, editorialist MEDIAFAX: Brexit a generat criză constituţională la Londra, cu riscul destrămării Marii Britanii

Decizia Londrei de ieşire din Uniunea Europeană a generat preocupări atât pentru britanici, cât şi la nivelul Blocului comunitar, dar cea mai mare problemă a Guvernului Theresa May este riscul destrămării Marii Britanii, în contextul intenselor apeluri separatiste ale Scoţiei şi Irlandei de Nord.

Urmărește
4108 afișări
Imaginea articolului Mihail Drăghici, editorialist MEDIAFAX: Brexit a generat criză constituţională la Londra, cu riscul destrămării Marii Britanii

Mihail Drăghici, editorialist MEDIAFAX: Brexit a generat criză constituţională la Londra, cu riscul destrămării Marii Britanii (Imagine: Bogdan Maran/ Mediafax Foto)

După referendumul care a decis ieşirea din Uniunea Europeană, Guvernul de la Londra, condus de Theresa May, a părut să ignore în mod repetat apelurile Scoţiei şi Irlandei de Nord în sensul sporirii atribuţiilor decizionale regionale şi oferirii de garanţii privind atenuarea efectelor economice, sociale şi identitare generate de Brexit.

Liderii Scoţiei sunt preocupaţi că ieşirea din UE va afecta investiţiile, oportunităţile educaţionale, libertatea de circulaţie în spaţiul comunitar, în timp ce în Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii, au apărut temeri că, după Brexit, vor fi reintroduse controalele la frontiera cu Irlanda (membră UE), situaţie care ar putea afecta Acordul de pace din 1998, cu riscul reizbucnirii conflictului.

În acest context, atât în Scoţia, cât şi în Irlanda de Nord s-au intensificat apelurile pentru organizarea unor referendumuri pentru obţinerea independenţei faţă de Marea Britanie.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, depune eforturi intense pentru atenuarea crizei constituţionale şi a atras atenţia că nu va permite organizarea niciunui referendum proindependenţă în contextul Brexit.

Recent, Theresa May a criticat dur Partidul Naţional Scoţian (SNP), al premierului Scoţiei, Nicola Sturgeon, acuzând formaţiunea că are o "obsesie" pentru independenţă, punând în pericol viitorul Marii Britanii.

În replică, Guvernul Scoţiei a semnalat că analizează cu seriozitate propunerea de organizare, în anul 2018, a unui nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. "Cred că Guvernul Scoţiei se gândeşte foarte, foarte serios să organizeze un referendum pe tema independenţei anul viitor", a declarat Charles Grant, membru al Consiliului pentru Europa al Guvernului de la Edinburgh.

"Avem sentimentul că există suficientă emoţie şi impuls astfel încât, pentru depăşirea regreselor economice, a unui Brexit dur..., să fie o probabilitate mai mare pentru desprinderea" de Marea Britanie, a subliniat Charles Grant.

Pe de altă parte, partidul republican irlandez Sinn Fein a cerut organizarea "cât se poate de curând" a unui referendum pentru desprinderea Irlandei de Nord de Marea Britanie şi unirii cu Irlanda. Formaţiunea Sinn Fein a cerut în mod constant desprinderea Irlandei de Nord de Marea Britanie şi unirea cu Irlanda, însă apelurile în acest sens s-au intensificat în contextul deciziei Londrei de ieşire din Uniunea Europeană.

"Brexit va fi un dezastru pentru economie, un dezastru pentru poporul irlandez. Un referendum privind unitatea irlandeză trebuie să aibă loc cât se poate de curând", declara pe 13 martie Michelle O'Neill, liderul filialei nord-irlandeze a Sinn Fein. La rândul său, Gerry Adams, liderul formaţiunii republicane Sinn Fein, se declara încrezător că actualul context politic din Irlanda de Nord, în prezent parte a Marii Britanii, poate deveni favorabil unirii cu Irlanda, mai ales după Brexit, o declaraţie ce riscă să conducă la reapariţia tensiunilor cu Londra.

Gerry Adams a atras atenţia că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea efecte negative inclusiv asupra celor mai mici comunităţi din Irlanda de Nord, o regiune a Marii Britanii. Referindu-se la perspectivele unirii Irlandei de Nord cu Irlanda, liderul Sinn Fein a precizat: "Nu este un lucru neapărat tangibil, dar avem aşteptări, avem un sentiment al speranţei, un sentiment că este un lucru care se poate îndeplini".

Conflictul nord-irlandez, între grupuri paramilitare proirlandeze şi miliţii protestante unioniste, s-a încheiat în anul 1998, soldându-se cu peste 3.500 de morţi. În ultima perioadă, mai multe atacuri cu bombă au vizat agenţi de poliţie din Irlanda de Nord, situaţia evidenţiind ameninţările din ce în ce mai mari reprezentate de facţiunile desprinse din Armata Republicană Irlandeză (IRA).

Marea Britanie este formată din Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord. Majoritatea britanicilor s-au pronunţat la limită în iunie 2016 în favoarea ieşirii din UE, însă cei mai mulţi locuitori ai Scoţiei au votat împotriva Brexit. Liderii scoţieni au semnalat în mai multe rânduri Guvernului Theresa May că ar putea organiza un nou referendum proindependenţă faţă de Marea Britanie, pentru a putea menţine Scoţia în Uniunea Europeană. Semnale similare au fost lansate de lideri din Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, sporind riscul destrămării Marii Britanii.

În contextul referendumului pe tema apartenenţei la UE, foştii premieri John Major şi Tony Blair au avertizat că Brexit va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia.

"Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară. Cel mai de succes model de uniune din istorie riscă să se destrame pentru totdeauna", a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997.

Votul în favoarea ieşirii din UE va "pune în pericol viitorul Irlandei de Nord, va fi un parcurs lipsit de raţiune", a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici