Mii de americani la comemorarea a 60 de ani de discursul lui Martin Luther King Jr.

Marşul din 1963 a adus peste 250.000 de persoane în capitala SUA pentru a milita pentru încetarea discriminării pe bază de rasă, culoare, religie, sex sau origine naţională. Mulţi atribuie acestei demonstraţii de forţă adoptarea Legii drepturilor civile din 1964.

Organizat de National Association for the Advancement of Colored People şi de alte grupuri pentru drepturile civile, marşul din acest an a avut loc la Lincoln Memoria.

Margaret Huang, preşedintele şi directorul general al grupului non-profit de apărare a drepturilor civile Southern Poverty Law Center, a declarat mulţimii că marşul de acum 60 de ani a deschis uşi şi a stimulat noi instrumente de luptă împotriva discriminării rasiale.

Dar noile legi din întreaga ţară care „îngrădesc dreptul la vot” şi vizează comunitatea LGBTQ ameninţă să şteargă unele dintre aceste câştiguri, a spus Huang. „Aceste campanii împotriva buletinelor noastre de vot, a corpurilor noastre, a manualelor noastre şcolare, toate sunt legate între ele. Atunci când dreptul nostru la vot cade, pot cădea şi toate celelalte drepturi civile şi umane, dar suntem aici astăzi pentru a spune „nu sub ochii noştri””.

Kimberle Crenshaw, director executiv al Forumului pentru politici afro-americane, a declarat că aniversarea are loc într-un moment tulburător.

„Însăşi istoria pe care marşul o comemorează este nu numai contestată, ci şi distorsionată”, a spus Crenshaw, referindu-se la interdicţiile din mai multe state privind cărţile şi instruirea la clasă bazate pe aşa-numita teorie rasială critică, care consideră că o moştenire a rasismului modelează istoria americană.

Ea a calificat această măsură şi alte acţiuni, cum ar fi eliminarea unui curs de studii afro-americane din şcolile publice din Florida şi Arkansas, drept un „efort concertat de a reduce la tăcere conversaţia despre această istorie”.

Opozanţii CRT spun că aceasta distorsionează istoria şi este supărătoare pentru elevi.

Printre vorbitorii de la marş se numără lideri ai drepturilor civile precum reverendul Al Sharpton, fiul lui King, Martin Luther King III, nepoata sa Yolanda Renee King şi liderul minorităţii din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries.

În ceea ce priveşte obiectivele preconizate în „visul” lui King, ţara a parcurs un drum lung din 1963, a declarat Jonathan Greenblatt, directorul naţional al Ligii Anti-Defăimare, care a jucat un rol în campania pentru promulgarea Civil Rights Act.

Dar, a spus el, recentele hotărâri ale Curţii Supreme care au dat înapoi acţiunea afirmativă şi accesul la avort sunt un motiv de îngrijorare.

„Am asistat la o expansiune a antisemitismului, am asistat la o intensificare a rasismului”, a spus Greenblatt.

Preşedintele Joe Biden şi vicepreşedintele Kamala Harris se vor întâlni luni cu organizatorii marşului la Casa Albă pentru a marca întâlnirea din 1963 dintre organizatorii marşului iniţial şi administraţia preşedintelui John F. Kennedy.