„Nu războiului”, au strigat manifestanţii – aproximativ 6.000 potrivit organizatorilor -, care s-au adunat sâmbătă la prânz în faţa Muzeului Reina Sofia, la Madrid.
Ei au dat astfel curs unui apel al Platformei cetăţeneşti „Nu în numele nostru”, lansată de către artişti, care a adunat în mai puţin de o săptămână aproape 34.000 de semnături pe Internet – inclusiv pe cele ale primarilor Barcelonei şi Madridului – împotriva terorismului şi unei soluţii armate, în urma atacurilor soldate cu 130 de morţi şi peste 350 de răniţi la Paris, pe 13 noiembrie.
Preşedintele francez François Hollande încearcă de atunci să pună pe picioare o mare coaliţie în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care a revendicat aceste atacuri.
Însă Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy pare să evite orice iniţiativă înaintea alegerilor legislative de la 20 decembrie. „Deciziile, ca în orice alt aspect al vieţii, este necesar să fie bine gândite”, a declarat sâmbătă Mariano Rajoy. Guvernul „discută cu aliaţii, aşteaptă să fie aprobat un plan”.
În martie 2004, conservatorii conduşi de către Jose Maria Aznar, care au susţinut invazia americană în Irak, în 2003, pierdeau alegerile legislative, la trei zile după atacurile de la Madrid, atribuite islamiştilor, soldate cu 191 de morţi.
Cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor legislative de la 20 decembrie, Mariano Rajoy, al cărui Guvern dă asigurări că nu a primit o solicitare precisă din partea Franţei, încearcă, deci, să evite capcana în care a căzut predecesorul său, într-o ţară în mod tradiţional pacifistă.
Liderul opoziţiei laburiste Pedro Sanchez apreciază, la rândul său, că „mobilizarea unor trupe în Irak ar fi o eroare”, în timp ce numărul unu al partidului de stânga Podemos, Pablo Iglesias, apără ideea unui referendum.
„Refuzăm să participăm la această târguială între drepturi şi securitate”, au subliniat membri ai Platformei „Nu în numele nostru”, susţinută de Podemos.