Milo Djukanovici încearcă să obţină un nou mandat la legislativele de duminică din Muntenegru

Coaliţia guvernamentală aflată la putere, condusă de Partidul Democratic al Socialiştilor, a convocat alegerile invocând necesitatea accelerării reformelor pentru a asigura integrarea Muntenegrului în Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică.

Opoziţia, foarte divizată, a acuzat guvernul că încearcă să obţină un nou mandat înainte ca efectele crizei economice mondiale să fie resimiţite de economia de tranziţie a ţării. Mandatul actualei legislaturi expiră peste un an.

"Nu suntem vrăjitori care să poată proteja complet Muntenegrul de efectele crizei, dar pot spune că guvernul ia măsuri pentru a proteja ţara de cele mai grave consecinţe ale crizei", a declarat în timpul campaniei Djukanovici, care domină încă din 1991 viaţa politică a ţării.

Conform ultimelor sondaje, coaliţia aflată la putere - care şi-a desfăşurat campania sub denumirea "Muntenegru european" - ar urma să obţină victoria, cu o majoritate absolută de peste 51 la sută din voturi.

Opoziţia, formată din diferite partide care reprezintă minoritatea sârbă sau diferite medii care nu-l mai susţin pe Djukanovici, nu are practic nici o şansă să câştige alegerile.

Principala formaţiune a opoziţiei, Partidul Popular Socialist, este creditat cu 16,8 la sută din intenţiile de vot, fiind urmat de Noua democraţie sârbă, cu 12 la sută, şi de Mişcarea pentru schimbare, cu 6 la sută. În cursa electorală mai sunt înscrise şi alte 12 formaţiuni, însă acestea nu au şanse să obţină nici măcar unul dintre cele 81 de mandate parlamentare.

"Cetăţenii continuă să voteze pentru coaliţia aflată la putere pentru că nu există nici o alternativă clară şi precisă", apreciază analistul Drasko Djuranovici. "Dominaţia coaliţiei de guvernământ nu rezultă din forţa sa, ci reflectă slăbiciunea unei opoziţii divizate şi campate într-o poziţie de obstrucţionare", adaugă el.

Nedjeljko Rudovici, editorialist al influentului cotidian Vijesti, avertizează asupra "sfidărilor serioase" cu care se va confrunta ţara după alegeri. "Întrebarea nu este ce se va întâmpla la 29 martie, ci ce se va întâmpla după aceea. Întrebarea este cum va face faţă Muntenegrul problemelor economice tot mai serioase şi deteriorării situaţiei economice, care ameninţă nivelul de viaţă" al muntenegrenilor, afirmă el.

Creşterea economică ar putea ajunge la 2 la sută în următorii doi ani, deşi, după declararea independenţei, în 2006, rata de creştere depăşea 10 procente, conform estimărilor din decembrie ale Fondului Monetar Internaţional. Potrivit Băncii Centrale, creşterea a fost de 10,7 la sută în 2007 şi 8,0 la sută în 2008.

Muntenegrul şi-a proclamat independenţa în 2006, despărţindu-se de Serbia, şi şi-a depus în decembrie 2008 candidatura pentru aderarea la UE.

Alegerile de duminică, desfăşurate într-un singur tur de scrutin, vor fi monitorizate de 1.200 de observatori, dintre care 200 reprezintă comunitatea internaţională.